te consumă și te bântuie

încep cu finalul care a încheiat excelent senzația de lumea internă haotică, efect al insomniei prelungi, bine redată în poezie. un fel de autodisoluție, o alegere cumva conștientă a sfârșitului, că este nebunie sau moarte, nici nu contează
tehnic: după_prea - cred că poți renunța la după, e inclus ca sens. și e disonant așa.
la fel: pt a evuta repetiția îți - îți cred că poți renunța la \"îți\" din vers 1 strofa 4

bun.

Ela

uite pt ca ti-am spus pe club faptul ca este un poem scris intr-un moment prost incerc sa ma intelegi de ce este asa. pretiozitati ratate si fara niciun sens: ochii injectați sângerează nisip / exprimare stangace si invechita: momentele de confuzie te depun la linia de start / cliseu scuza-mi expresia de cacat: o zi prin care să alergi spre nicăieri + alte clisee. intreaga poezie este fortata, o constructie subreda peste un sentiment banal. eu cel putin asa cred

un text care se limpezește spre final, acesta îl și salvează de altfel, memorabil : \"tu și câinele tău negru din inimă\".

cine nu cunoaste
sa citeaasc bine textul
e intreg - adica complex
traire, expresie...nu-l poate salva nimic
el e salarea celorlalti care nu au trait...
exersati daca nu credeti

anni-lorei, m-am adancit in comentariul tau ca in testul de inteligenta MENSA, insa la \"salarea celorlalti\" m-am blocat, ce zisashi? ce zisashi?
in alta ordine de idei, tecstul e foarte amuzant

ăsta e un text schizo, așa mi se pare, din cauza câinelui,
deci, s-a zis de insomnie, eu zic de insomnie că duce la paranoia și mai zic și de intoxicație cu tutun, plus că îmi amintește de \"un om care doarme\" a lui perec, doar puțin.
.

1. nu am zis sa exersati poezie:
2. ma refeream la trairea care te aduce se vezi nisip
3. as taia spre nicaieri, ca e clar ca acolo sau aici , tot nicaieri e
4. NU AM ZIS : text perfect!
5, scriu cite ceva, dar mai bine nu, ca oricum se pare ca stim cu totii cum e cu zis-ul...eh, atunci mai scriu....

Nu e textul tău cel mai grozav, dar mă bucur să te recitesc și aștept news.

\"Zilele in care pledai vinovat
Daca ai fi primit sentinta cu moartea\"
Excelenta licenta poetica!

Mai apoi intr-o economie mai austera a textului ai fi putut renunta la \"plini de nisip\" si la al doilea \"iti\" spunind doar \"lasi trupul sa...\"

O stare bine prinsa poetic si de multi impartasita. Este cite o zi - balta de lumina si este cite o zi-balta care nici macar nu oglindeste nimic...
Intr-o vreme, cind faceam naveta intr-un sat de la poalele Calimanilor, un catel negru alerga mereu după dubă (autobuz)si eu observindu-l zilnic ma intrebam daca nu o fi el chiar inima mea care la un moment dat obosea, se oprea si ne privea cum ne indepartam spre nicaieri...

Felicitari pentru text si multumiri pentru poezia lui...

\'Zilele in care ai fi pledat vinovat\" scuze, am citat din memorie...

Acest simbol al cainelui negru m-a dus cu gandul la Ian McEwan... Da, de multe ori lumea reuseste sa te consume, sa te posede, iar tu trebuie sa iti dai seama spre ce poti rataci pentru a scapa de acest spectru...

frumos poemul, ai reusit sa surprinzi foarte bine intensitatea unor sentimente atat de puternice...

\"I can\'t handle this confusion\" cum spune Avril Lavigne...

mi-a placut intensitatea

felicitari sincere

petre

fara timp , cu pungi de faina in ochi, nisip nu am pe aici pe aproape, revin la aceste rinduri:
durerea revine original printre versuri, poeticul s-a rasucit in jurul perceptiei mele....si cred ca experienta te face sa stii cind ai sau nu caderea de a te condamna la moarte....parerea mea.....

Multumesc tuturor. Criticile au avut /au partea lor de justete. E intrigant si placut totodata sa vad cate pasiuni (inca) mai naste un text de-al meu. Aici. Mai ales ca pentru mine e foarte importanta perceptia fiecaruia dinte voi.