o vreme am locuit în cel mai primejdios loc cu putință
ca să mă înțeleg mai bine și pentru a pricepe sensul și nonsensul lumii acesteia
trapezistul mă luase cu el
de fiecare dată când bunicul meu se pregătea să moară pe câmpul de luptă
dintre două vieți ori pe crestele munților cu floare-de-colț
ca prin vis apărea cavalerul pelasg și-l privea țintă
nici de sărbatori nu mai vorbesc cu prietenii
unii și-au trimis nevestele să îngrijească bătrâne paralitice în spania sau italia
de teamă că vocea mea seducătoare le-ar putea amenința
și le-ar
nu credeam că mai pot să ajung să asist
la dezvelirea obeliscului dedicat poeților anonimi
memoria limpezește apa murdară a realității sângerii
sunt martorul faptelor neîntâmplate încă și
nu reușisem să ajung la moartea afroditei și cel care secătuise o țară
m-a chemat să-mi arate însemnele triumfale ale dezastrului
și să mă roage să rostesc elogiul funebru al unei vieți trăite din
când a trebuit să vorbesc despre vicii mi-au bătut la ușă oamenii indigo
semănau cu fosilele și impresia de prea mult entuziasm
era doar reversul medaliei pe care o declarasem nulă și ieșită
de când nietzsche mi-a spus
mila e sentimentul omului nobil ce nu caută pe nimeni să umilească
am urcat în nouri negri cu toma nour și peste semeni fără virtutea anonimatului
s-a aprins
pe toți ceilalți eu i-am știut dar ei nu m-au știut pe mine
când fiecare trebuia să-și urmeze destinul
venea insul acela cu securea neagră a lucidității
cine a distrus lumea n-o va putea reface
după ce ai demontat un motor piesa neunsă rămâne în plus
coborârea cu bicicleta la 172 km / h
pe partea încinsă a vulcanului dintre mine și lume
n-a
de îndată ce un mare artist din ceata singurătății
încerca să mă urmeze pe drumul plin de colb al mai marilor minții
pentru că locuia la bloc
apartamentul de deasupra sa era inundat
și un alt
de la cursul de peratologie susținut de gabriel liiceanu
am învățat că doar prostia e încremenită în proiect
literatura e ceva mai elastică
scriitorul e acrobatul exersând mersul pe sârmă fără
înainte de a se-mbolnăvi de inimă rea și de a zăcea la pat
omul care n-a câștigat nimic în viața lui
m-a ales pe mine ca să câștig tot ceea ce se mai putea câștiga
înainte de moarte acest lucru
de când mama a aflat că nașterea mea va fi la moartea lui tolstoi
pentru mine a fost un singur anotimp
tot neamul meu și cei mai sensibili vraci bolnavi de inimă
s-au adunat la poartă ca să
ceea ce nu am putut accepta a fost omul lipsit de iubire
brăzdate de fulgerele din amurg ale imperiilor învinse
zilele-mi sunt pestrițe ca laleaua pestriță
și de aceea le-am decretat monument
când au vrut să-i mutileze pe toți ai mei
am luat drumul diligențelor din filmele copilăriei
prețul pentru tot răul făcut asupra mea era infim față de cât pătimisem
în vremuri de
cine nu m-a putut învinge a trebuit să-mi accepte anonimatul
vremurilor legendare ca pe singura împărăție
în care hotărâsem a fi foarte puternic
după ce-i omorâsem pe toți și humbaba
se
o singură dată am fost cel mai fericit muritor de pe fața pământului
cine a învins un imperiu acela îl va și conduce
păstrându-și dreptul la durere ca pe o pradă
cine a blocat o țară tot el o
pe strada unde locuiesc vin mai multe căruțe
decât treceau pe câmpurile de luptă carele de înfrânți
ale imperiului asirobabilonian într-un du-te vino ucigaș
depășit numeric de căruțele de la
cei mai buni prieteni ai mei sunt artiști
viețile lor par a fi niște personaje care-i urmează mai mult vinovate
decât cu fidelitate mai mult curate decât necurate
fiecare artist își amintește
mai înainte de a veni pe lume te-am văzut în constelația autumnală
și întreg universul semnase pactul de neagresiune împotriva mea și a ta
punându-și mâinile în palma tatălui ca o sferă plină cu
de când profesorul meu de matematică de la 10 ani
intrase cu mașina într-un copac din ultimul vis dinaintea zorilor
n-am mai putut studia matematica
foarte târziu am înțeles pricina accidentului
CD