Dincolo de hijab

spre rușinea mea nu am știut ce înseamnă „hijab”...după ce am „google-it” un pic m-am dumirit și „am descoperit” un text picurat cu mister și tristețe, bine scris în jurul întrebării:” ce se va întâmpla din ce ne dorim?” ...versuri cu nerv și multă sugestie încheiate cu un final tot undeva din zona întrebărilor la care nu se așteptă, neapărat, un răspuns:„pentru cine tălpile mi se vor murdări de atâta/trecut neatins, neatins”...
...mi-a plăcut.felicitări!

cu prietenie
dan h.

danutz,
termenul nu e greoi, poate grav. bine ca ai cautat.dincolo de val persista intrebarea respectiva iar finalul e retoric, poate ar avea un raspuns prin mine uitat, dar cred ca e fara raspuns.
ai disparut cam mult, noi te asteptam mai des.
mcm

mi-a sărit în ochi titlul, tocmai aveam un text în care viitorul se ascundea dupa hijab și ne întreba încotro :) coincidență. dar mă bucur, așa mi-am luat inima în dinți să las un semn la poemele tale pe care le citesc cu mare plăcere.
hijabul și întrebările lui retorice, hijabul și misterele, hijabul și tristețea din spatele lui
dincolo de fortăreață: poezia, căutarea identității, a iubirii
un poem întrebare, un poem care răspunde fără concretizări la viață.
mi-a plăcut în mod deosebit:
\"rămâne un verset schilod, în fiecare zi îl caligrafiez pe ziduri
pe mâinile incerte, prin aer cu degetul mimez
fiecare literă, o practică sacră fără de care nu mai pot trăi\"
cu plăcerea lecturi,
încă o carmen

Ei, e cam grav. Daca tranteai un pic de auto-ironie creda ca iesea super. Acum, sa nu te superi pe mine; e bine inchegat dar nu mai sunt timpurile. Stii, ca in clipul acela publicitar: N-ai cu cine dom\'le, n-ai cu cine...

carmen,
de la un simplu element de vestimentatie, deloc decoartiv la o intreaga filosofie.fiecare avem hijabul nostru mai mult sau mai putin vizibil.
george,
grav in sensul de trist, profund,poate era buna o auto-ironie, dar asa l-am scris asa l-am lasat. si da-mi voie sa te contrazic timpurile de care vorbesti sunt si acum. nu stiu clipul de care vb.
va multumesc si va mai astept
mcm

Carmen, patrulam pe aici ca un copil si te-am vazut scriind pe ziduri, poezie...

\"poate că între noi este doar o bucată
de țesătură fină, transparentă
și nu mai avem nevoie de poemele limpezi
altădată luceau și pe timp de noapte
mă puteam reflecta în inima ta
acum e târziu, acul magnetic
nu mai indică punctul tău cardinal\"

Un poem limpede scris cu inima! O zi buna

luna pritre nori-
pe chipul fetei voalul
fluturat de vant.

sabahul ilhair

Daca e sa comentez precum carausii de flori desarte ai lui EMINESCU, trebuie sa spun ca e un poem perfect construit, pe intelesul oricarui om care s-a nascut odata cu sufletul lui, ca pune aceleasi intrebari ce s-au pus de mii de veacuri dar cauta raspunsuri ce nu se vor da sute de milenii si ca nu as putea sa adorm langa cuvintele tale de teama sa nu treaca rautatea lumii si sa le involbure, poftim, nu pot fi un critic obiectiv, cantecul spuselor tale saruta tot poetul din mine, da ti-am privit inima . Bate!

printre nori

3d,
pe ziduri, pe maini, pe unde gasesc un loc, un vid, il umplu sa nu fie sterp.
florian abel,
bine ai venit pe pagina mea,perfectiunea unei constrctii poetice e destul de greu de atins.ai dreptate cu raspunsul acela sute de milenii il voi astepta:), iar in finalul comului deveii chiar romatinc :)
mahmoud,
frumos haiku tau,umbra lunii asoicata cu valul de pe fata fetei este chiar revelatoare ,al hammdu-lilah, ceva revelator asta seara.
shukran jazilan, ma as-salama fi amani-allah

va multumesc si va mai astept
mcm