Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ceva totuși e adevărat

1 min lectură·
Mediu
\"Photobucket\"

sunt zile când pe strada mea e atât de mult zgomot
încât nu mai aud cum bate în mine
nici noaptea, nici ziua

turla bisericii de pe umărul drept s-a stricat
de atunci pe masa de scris se opresc fulgere
furtuna de ieri a spart toate felinarele
cioburile s-au înfipt în paginile albe
a curs sânge ca pe un front
al întrebărilor fără răspuns

hlamida îmi alunecă în somn odată cu tine
rămân dezvelită-n clepsidra ce o port în loc de inimă
nu mai contează de câte ori o răstorn
sau dacă mă afund în ea ca-ntr-un lichid amniotic

în casa ta luminile s-au stins

am o lipsă acută de moarte
mai bine m-aș arunca de pe coastă
sinucigaș în tine
0105.997
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
121
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Carmen Sorescu. “Ceva totuși e adevărat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/1764698/ceva-totusi-e-adevarat

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@albert-catanusACAlbert Cătănuș
carmen, imaginea hlamidei care aluneca in somn, a turlei de pe umarul drept + a sinuciderii sunt super.
strofa a 3a mi se pare cea mai consistenta din poem. clepsidra cu lichidul amniotic poate duce cititorul cu ideea la renasteri multiple (spirituale)

deosebit de amical
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
plăcut poem, construit atent și imaginile aduc stările sub ochii cititorului ca pe un abur din care inhalează tăcut și interesat...
\"nu mai aud cum bate în mine /nici noaptea nici ziua (...)pe masa de scris se opresc fulgere(...)cioburile s-au înfipt în paginile albe\" și un final frumos \"mai bine m-aș arunca de pe coastă/sinucigaș în tine\"
Poemul e plăcut în întreaga lui desfășurare și încântă
Cu sinceritate,
Teodor Dume,
0
@ioana-mateiIMioana matei
trist si profund...despre risipire...iar imaginea completeaza foarte inspirat...frumuseti acoperite, cu un inceput de dezvelire...
0
@nicolae-diaconescuNDNicolae Diaconescu
Enunțuri melodramatice fără legătură între ele, nu creează o stare.
La prima lectură nu a rămas nimic. Am insistat și impresia este de prețiozitate și lipsă de sinceritate. Ceva totuși e adevărat!
Imaginea postată.., parafrazând, E-atât de liniște c-aud, Cum razele de lună lovesc stânca, sau dacă nu e lună, razele de soare.
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
albert, ai sesizat bine clepsidra cu licidul amniotic, poti resora si in nisip daca vrei.
theodor,nici noapte nici ziua nu mai bat in mine e ca si cand timpul ar incerca sa se opreasca.
ioana,femeia cu hlamida e trista dar nu f mult, dezvaluirea a inceput.
nicolae,enunturile au legataura intre ele, dar probabil dataaa viitoare putina atentie in plus iti va deschide fereasta spre poemul meu. imaginea atasata pune accent pe hlamida ci nu pe razele soarelui, dupa cum vezi e chiar innorat.
multumesc de trecere
mcm
0
@plopeanu-petrachePPPlopeanu Petrache
Realitatea inabusa lumina si intunericul din tine.Protectia sacra nu mai functioneaza, este o defectiune care, paradoxal, ajuta la acoperirea paginilor albe cu cioburile felinarelor pe care le-ai aprins pentru a suplini lipsa luminii, intunericul este mai usor de realizat. Foile de hartie traiesc, sangereaza, se lupta - este un adevarat camp de batalie pe ele. Hlamida si el te dezvelesc, inima ta susura timpul intr-un ciclu al reluarilor infinite ale vietii. Si el are luminile stinse, tu mai poti sa le aprinzi, el nu. Lipsa este suplinita de solutie.Interesant la ce fel de coasta te-ai gandit, la una care margineste din inaltimea ei oceanul, sau coasta joasa a lui Adam? In orice caz, trimiterile sunt placute.
Ciclul infinitelor reluari, infinetelor vietii. Avatarul esti tu in orice forma ai pluti.
Ca intotdeauna, imi place
Cu pietenie multa
PP
0
@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
aș fi scris \"fără de răspuns\" ca să evit \"ră_ră\" însă nu-i mare tragedie. mi-a plăcut poemul chiar de la prima lectură. am simțit un ton grav, răspicat, chiar melodios. despre imagini și cît de bine le combini nu știu dacă are rost să mai spun. poezia are dinamică variată. se trece și prin spații reci și calde (sîngele / clepsidra inimă).
\"în casa ta luminile s-au stins\" - un moment necesar de recreere, de a contura suspansul sau chiar liniștea.
cînd am ajuns la \"coastă\", m-am gîndit și eu la o bifurcare a sensului însă una reușită, mai ales că începutul e f reușit și chiar aveai nevoie de un final pe măsură.
0
@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
să întreb dacă \"paginiile albe\" este scris așa intenționat sau este un \"i\" în plus la mijloc.
0
@nimeni-aiciNAnimeni aici
de la inceput mi-a placut cum scrii, Carmen.. ma regasesc cate un pic in fiecare poezie! si asta imi place mult, nu stiu o vad ca pe o ruga pierduta, asa mi-a aparut la prima citire, o ruga fara inceput si sfarsit.. din pacate, inca nu ma pot apleca asupra lor analizandu-le textual, le \"analizez\" doar sufleteste..
mai trec, desi, uneori poezia ta ma indeamna spre ratacire, imi face bine!
Livia
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
ecaterina, cititoarea mea fidela, ma bucur ca existi, ca undeva cineva iti arata exact greselile si acorda multa atentie. evident iar ai drepatate si cu ra_ra si cu paginile, uneori ma concentrez pe idee si nu mai vad unele greseli. multumesc.
dl. plopeanu,mi-a placut ideea la care coasta m-am gandit, la una oceanica, dar sa te arunci de pe coasta lui Adam cred ca e si mai bine. sincer nu am avut atata inspiratie dar e f inteligenta. ai dreptate cu avatarul.
livia,ratacirea e solutia cea mai la indemana si cea mai sigura, atunci cand depinzi de elementul spatiu/timp.
multumesc de trecere
mcm
0