carmen mihaela visalon

\"cred că nu trebuie în nici un chip să ne bizuim pe doctorul Gachet….când un orb va călăuzi alt orb, nu vor cădea amândoi în prăpastie???\"* era un om de taină semeț ca un ochi de

! Cer loc de trecere ! Ni-cio-da-tăăăăă când plouă ielele poartă chiloți de talgere mai ales la Paris pictorii le văd și înebunesc de plăcere Cu nouă lopețele Cu nouă măturele Cu rochii

Ploi, ploi, ploi \"Fiul meu Horus este în flăcari pe platoul pustiu. Acolo nu este apa. Eu nu sunt acolo. Eu aduc apă de la marginea bălții pentru a stinge focul?\"** Doamne, nu-mi mai

\"În afară de acestă râvnă nu-i mai ramâne nimic durabil. Chiar și trupul, pe măsura neînduplecata a unui avatar, a devenit temerar și coardă muzicală, prea tare întinsă sfâșietor... După toate

Gabrielei Pierre: http://www.agonia.ro/index.php/personals/140820/index.html vineri poate ieri deja netrecut precum azi fară secundă timpul ploii refugiată în haine de scoică șarpele de

Motto: \"Acestă babă frânta-n prag/scara spalând-o cu arțag/a fost cândva frumoasa...\" Hum Vin apele peste cântăreții de jazz Vin apele coborând din vagoane Cu negre răsuciri de

\"Când jandarmii pândesc noaptea când bolta cerului e un lung tunel fară lumină în vagoane: am făcut un foc de așchii în gura lupului\"* Aide l’Espagne! în atelier un om traversat de o

hajime! vara acesta trandafirii înțeapă pădurea de secară blow up vatmanul halterofil poartă la braț un tatuaj de logodnă cine coboară la prima? femeia articlolul 31 sunt considerate puncte

gară... în spatele lacului- un punct- la ragazza- în spatele punctului- o oglindă- con valigia, între nuntă și mac, vrajba verde din oase, fum- castelul prințesei de iarbă, conservă ruginită

De jabie- lumea, inundată de perseide, încât copii o strigau pe stradă: Ofelia-Otilia, în timp ce-i îndesau în buzunar biletele de papagal, refuzate baieților cu mușchi albaștri. La securitate,

de cal-mi-e nufăr, zbor încins, în adânculpăianjenului-ultima oră- Delta Dunarii un ochi doi arhangheli 3

Aveți talent,-domnule Manet ? Dar dumnevoastra,-Messieur Magistrat? LINIȘTE!, LINIȘTE!, LINIȘTE! Evacuați sala. Pronunțarea la condică. Domnul Manet este dispus vinovat de viața

Hei rup, hei rup, Bumm...Nooon, rien de riennn... sîîît... dorm furnicile verzi în adâncul vulcanului circumscris de columb și de ape, cu gulere albe albăstrite în sânge dorm aleșii leganându-și

trezecișioptdetrandafirinegrii în urma pașilor la Sorbona nici urmă de toacă dincolo de nisipul de piatră good morning blues foșnește un clopot oh! corpus talamus a fost odată un preot pe o plantație

să nu te pierzi în visul meu spre poartă e-un nor cu umbră de copac de îl atingi, va răsuna un cântec și-am să te ung cu soarele in alb pe pupa mării navigând grăbită în miez de nucă-ți voi

“Cei sănătoși…” * se răsfăcea că eram tristă și râdeam înconjurată de o mare de pinguini rătăcitori pe calea big bang aveam un ochi verde-alb și două pleoape de păun uscate trei feciori

JE VOUS CONNAIS, MILORD VOUS Ne M\'AVEZ JAMAIS VUE JE Ne SUIS QU\'UNE FILLE DU PORT UNE OMBRE DE LA RUE mă întrebi ce am mai făcut în ultimii cinci ani? am expirat ciudate cercuri de