Poezie
Dansul ielelor în poiana Montmartre
monolog despre recucerirea formei
1 min lectură·
Mediu
! Cer loc de trecere
! Ni-cio-da-tăăăăă
când plouă ielele poartă chiloți de talgere
mai ales la Paris
pictorii le văd și înebunesc de plăcere
Cu nouă lopețele
Cu nouă măturele
Cu rochii albe împodobite
! Zii cobzare, zii...
cine își taie o ureche vrea să fie de față și un vâslaș
totul e ostil
în afara ochilor cu clopoței la picioare
dansând tarantella cu luna
sur le pont d\'Avignon
pleacă cutare pe cale
se-ntâlnește cu șoimanele
? Unde te duci
? Cine ești
? Unde călătorești?
i s-a întors gâtul la spate
fov, omul acela cu pensula-n mână
! Ori limba să I se lege
! Ori din minte să-și sară
!Ori să nu-și mai dea de leac
preț de-o mătrăgună
cui pe dor se scoate
să curgă de foc pupila de lotus pe pânză
Anubis, țucă-te mama, e contrar viziunilor melancolice
culoarea mi-a sucit mințile
mi-a zburătăcit noptea \"la forme, lors, je l’ai reconquise\"
atunci, ‚’mneaei s-a întors fierbinte în cușca fiarelor
achitând nota de plată
a văilor adiate
de sori violet rostogoliți în scaieți
așezați pe perspectiva moulin rouge
îmbalsămate amurguri
de mucegai
! Cer loc de odihnă în sânul iertării pentru pictorii mei
(Atunci poarta...)
http://carmenvisalon.wordpress.com/2007/07/07/dansul-ielelor-in-poiana-montmartre/
053.197
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 200
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
carmen mihaela visalon. “Dansul ielelor în poiana Montmartre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-mihaela-visalon/poezie/141986/dansul-ielelor-in-poiana-montmartreComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
m-a emotionat omagiul tau adus adus lui Van Gogh...
0
Stiu ca nu va merit, dar sunt fericita ca va am.In numele ielelor si pictorilor mei va multumesc:).
Vecinătățile lui Van Gogh
(Ed. Gallimard, 1985)
PIETRE VERZI
Să adormi în viață, să te trezești prin viață, să cunoști moartea, toate acestea ne lasă săraci, cu spiritul măcinat, cu coastele rănite.
Nu depuneți mărturie, nu răspundeți că aportul zilei este prea slab în noi. Vorbeați deja astfel pe pragul locuinței noastre vechi din Léthé.
O scânteie mi-a ars șorțul din piele. Ce-aș fi putut să fac? Piele și cenusă!
„Îndepărtează-te, îmi spune ea, nu te supăra din cauza șorțului meu cu flori.”
Imprecizia timpului are nevoie, la rândul ei, să fie trăită. Ca si creșterea cuvântului.
(Traducere de Alina Savin-din http://www.respiro.org/Issue10/poezie_char.htm#vecin)
Cu drag de ambii,impreuna,amandoi,c.
Vecinătățile lui Van Gogh
(Ed. Gallimard, 1985)
PIETRE VERZI
Să adormi în viață, să te trezești prin viață, să cunoști moartea, toate acestea ne lasă săraci, cu spiritul măcinat, cu coastele rănite.
Nu depuneți mărturie, nu răspundeți că aportul zilei este prea slab în noi. Vorbeați deja astfel pe pragul locuinței noastre vechi din Léthé.
O scânteie mi-a ars șorțul din piele. Ce-aș fi putut să fac? Piele și cenusă!
„Îndepărtează-te, îmi spune ea, nu te supăra din cauza șorțului meu cu flori.”
Imprecizia timpului are nevoie, la rândul ei, să fie trăită. Ca si creșterea cuvântului.
(Traducere de Alina Savin-din http://www.respiro.org/Issue10/poezie_char.htm#vecin)
Cu drag de ambii,impreuna,amandoi,c.
0
\"să curgă de foc pupila de lotus pe pânză\" aici pare sa fie si un Monet?
culoarea mi-a sucit mințile
mi-a zburătăcit noptea
uite ca m-ai trezit din miez de noapte, despre moarte e nesfarsita pagina spre lucru... si somnul prin somn,adica e o mangaiere noaptea dansand prin ploaie de versuri, ce-mi canta...
de sori violet rostogoliți în scaieți
așezați pe perspectiva moulin rouge
îmbalsămate amurguri
de mucegai
irisii lui Van Gogh,se amesteacau pana deveaneau sori de violet, si atunci poarta s-a deschis? ...
cu prietenie,
Pierre
culoarea mi-a sucit mințile
mi-a zburătăcit noptea
uite ca m-ai trezit din miez de noapte, despre moarte e nesfarsita pagina spre lucru... si somnul prin somn,adica e o mangaiere noaptea dansand prin ploaie de versuri, ce-mi canta...
de sori violet rostogoliți în scaieți
așezați pe perspectiva moulin rouge
îmbalsămate amurguri
de mucegai
irisii lui Van Gogh,se amesteacau pana deveaneau sori de violet, si atunci poarta s-a deschis? ...
cu prietenie,
Pierre
0
Nu sunt sigura ca este si un Monet in colajul acesta , asa cum nu stiu daca Ephraim Mikhael, Rouault, Cezanne, sau ce alt pictor „s-a fovit” dupa ce s-a prins in dansul ielelor. Dar, ce importanta are „unde”, „cand”, „cine”, „cum”, „cati” si „de ce” au murit saraci lipiti , sau daca ele sunt 3,5, 7 sau 9 spirite ale aerului „cu salbii de aer gatite cu rochii rotate, cu iile rourate”-de matisse, sau nu;). Important este ca poarta s-a deschis.
Cu pensula-n mana
Cu cerul pe cap
Innod in culoare
In aerul lac
Urechea taiata
In noapte de umbra
De secera lumii
Pulsand intr-un ochi
Cred totul in cercuri
Si-un nor de lumina
Imi joaca in suflet
Ariciul Van-Gogh
Cu drag, si inca, multe intrebari, la care nu promit ca voi intelege raspunsul, iti multumesc pentru ca ai participat la rugaciunea mea pentru sufletele pline de culori nuferii.
Cu pensula-n mana
Cu cerul pe cap
Innod in culoare
In aerul lac
Urechea taiata
In noapte de umbra
De secera lumii
Pulsand intr-un ochi
Cred totul in cercuri
Si-un nor de lumina
Imi joaca in suflet
Ariciul Van-Gogh
Cu drag, si inca, multe intrebari, la care nu promit ca voi intelege raspunsul, iti multumesc pentru ca ai participat la rugaciunea mea pentru sufletele pline de culori nuferii.
0

o poezie care forteaza inteligenta si bunul simt al culturii generale, in care mitul ielelor devine doar un pretext de sublimare catre o forma care capata cu totul alte acceptiuni si ramane cu paranteza deschisa in final.