Scaiete cu ochi negru de foc

\"cred că nu trebuie în nici un chip să ne bizuim pe doctorul Gachet….când un orb va călăuzi alt orb, nu vor cădea amândoi în prăpastie???\"*

era un om de taină

semeț ca un ochi de apă

argintată de zbor

din buric îi creștea nufărul cu 1000 de fire

fără de petale oglinda

îi secera urechia

în formă de ciulini

bărăganul pleca în lume

fărâmă de cuvânt muiat în vin și culoare

ardea pustiuri

un ins pe nume van Gogh

zbierând roșu pădure la lună

prețul tabloului neințeles:-

nevermore, nevermore, nevermore...

\"ei bine, în ceea ce privește lucrul meu, pentru care îmi pun la bătaie și viața si pentru care mintea mi s-a întunecat pe jumatate...poate te vei uita la crochiul grădinii Daubigny: prim plan iarbă verde-roz, la stânga un tufiș liliachiu,trunchiul unei plante cu fruziș alb, în mijloc un strat de trandafiri, la dreapta un grilaj...un zid, iar peste zid un alun violet...un șir de tei...o casă...o bancă...3 SCAUNE...silueta neagră cu pălărie galbenă...iar, în prim plan: o pisică neagră, neagră, neagră.\"**

cer verde pal:-

Daca floarea soarelui nu e, nimic nu e.

*/** Vicent van Gogh, Scrisori(ultima), Ed Meridiane, Bucuresti, 1981