Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Amintirile din Africa ale unui African la Paris

posibil afro-dialog cu Giuseppe Ungaretti*

1 min lectură·
Mediu
\"În afară de acestă râvnă nu-i mai ramâne nimic durabil. Chiar și trupul, pe măsura neînduplecata a unui avatar, a devenit temerar și coardă muzicală, prea tare întinsă sfâșietor...
După toate tind spre haos.
Ah, vivre libre ou mourir!\"*
e goală marea și e risipită
în văluri hămiute de valuri negre ra
porți
între crengi de palmier
arborele sfânt al lui Hator
de 7 ori
ursită țărilor străine
de 7 ori câte 7
eu sunt un spirit frate cu toate spiritele de foc
\"Coruri desciind stari sufletești ale Didonei\"*
aceasta este pielea mea
tăiați-o fâșii
risipiți-o orizont jur-împrejurul orașului violet
e timpul lui Horus care se arată
din haosul luptelor din aker
punct cu 7 miresme
Tu
\"nici mormintele nu dăinuie mult\"*
ka, al meu, te salut!
(17 septembrie 2005, Cartagina)
023.201
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
131
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

carmen mihaela visalon. “Amintirile din Africa ale unui African la Paris.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-mihaela-visalon/poezie/141369/amintirile-din-africa-ale-unui-african-la-paris

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
La porțile orașului violet, suspendat parcă între cer și pământ, între rubiniul vieții pieritoare și infinitudinea spiritului, de șapte ori câte șapte, și tot așa, până când marea cea goală și rispită nu își mai amintește nici peștii, nici corăbiile, nici măcar că a existat vreodată pământul, \"eu sunt un spirit frate cu toate spiritele de foc\".
Și dialogul acesta memorial, imaginat acolo unde le chocolat c\'est la vie avant tout, mă desprinde din timpul lui Horus, c[ci luptele deja au luat sfârșit pe această parte a lumii unde se prind rozalii pe un totem african. Îl salut și eu pe Ka al tău, mă îndrept spre Ra, cel din alte părți ale timpului.

Ela
0
@carmen-mihaela-visalonCVcarmen mihaela visalon
Re Ela,

Iertare pentru intarzierea raspunsului. Providerul si ploaia sunt devina.
Ce ai scris tu aici NUUUUUU este un comm. Este inceputul unui roman sau al unui eseu despre drumul de la totem la lumina pe firul rozaliu pe care, asa cum spunea Claire Laloutte: „o imagine nu exclude niciodata o alta, ele se ingemaneza in compusi mistici care sporesc si intaresc forta activa a conceptelor diivine.

Daca as fi tu-prima boaba de rozariu as intitula-o:

Ochiul

La porțile orașului violet, le chocolat c\'est la vie avant tout, suspendat (parcă între cer și pământ), între rubiniul vieții pieritoare și infinitudinea spiritului, de șapte ori câte șapte, și tot așa, până când marea cea goală și rispită nu își mai amintește nici peștii, nici corăbiile, nici măcar că a existat vreodată pământul, \"eu sunt un spirit frate cu toate spiritele de foc\",
luptele au luat sfârșit prinzand rozarii pe un totem african..............-astept sa-l inviti in scena pe Horus, cu o bataie puternica din tobeEEe!

Acum da-mi voie sa trec pe pagina unde ploua roz si cu coatele sprijinite de nisipul, din care a rasarit o corabie, ce semana cu goeleta visurilor mele sa privesc „spre iarba frumuseții din altă poveste\".
Cu drag, c.
0