carmen mihaela visalon

Berzele au furat o mireasă. Trebuie să dăruiești ceva. Los Angeles, Spitalul de Caritate, Norma Jane- perla bucuriei- (Monroe Baker Mortensen) Unora le place jazz-ul. O mie noua sute șaizeci și...

potop. jumătate femeie jumătate femeie, jumătate nor înjumătățit sunt femeia jumătate cină de taină văndută-n arc de cerc peste timp variabilă cunoscută în istoria A-simetriei

motto:Homme Tu as regardé la plus triste la plus morne de toutes les fleurs de la terre Et comme aux autres fleurs tu lui as donné un nom Tu l\'as appelée Pensée. (Jaques Prevert: Fleurs et

Ce mlădios e piciorul asinului ca un deget copita mică atinge clapele pietrelor coapsele au o legănare în mers ca apele asinul cunoaște pleoapa potecilor Aproape toate femeile sunt frumoase animale

Monica Nicoleta Fagetean pari așa de odihnită. lipită de rama ferestrei înflorești-încă o zi, au ceva în comun-cerul bleu, Mihnea Vodă, pictor vestit, și moșul Ioan roată șampania

\"Duhu-mi în Ziua Genezei, în cer caută plin de avânt Tablele legii și Pana și Iadul și Raiul cel sfânt; Invățătorul atunci i-a răspuns cu înțeleptul cuvânt: Tablele, și Pana și Iadul și Raiu-n

la capătul liniei- o linie, la capătul liniei- o linie, la capătul meu- un punct.

Unu, doi, trei, Geea, “Cine știe dacă dacă dospirea și produsele ei sunt istovite?”, întrebam mâncându-mi cu poftă fiul, în timp ce-l împarțeam cu el însuși la el însuși, în clipa amestecată de

Tot n-au termintat? Nu s-au potolit?* un, doi, trei, un, doi, trei, valsul fachirului desfășoară ochii cobrei sub pasul de furtună al dunei ascunsă în voalul verde venin. apele, râurile, bălțile

\"Lacul a rămas un moment fără a spune nimic. Apoi, a zis: Plâng pentru Narcis...nu mi-am dat seama că Narcis era frumos. Plâng pentru Narcis pentru că, ori de cate ori, se apleca pe malurile mele,

\"Locuința mea de vară e la țară. Acolo era să mor de urât și de-ntristare, beat de soare și pârlit îngrozitor!\" ...perseverența aduce noroc. În partea stângă, plutonul de păuni

\"Mergea pe drum seara târziu un tânăr. În jurul lui alerga o scroafă. Grohăia când în fața, când în spatele lui. Venea când din stânga, când din partea dreaptă. Dar nu-i făcea nici un rău. Așa s-a

în ce prăpastie d’anemone un vrej va rupe din noroi un cal de sânge și petale și-o șa de vis cu amândoi vom ști când, noapte după noapte, lumina ne va-naripa și inundați adânc de șoapte vom