Bogdan Geana

cam la asta mă gândeam. Nu îmi place să intru cu picioarele în creația, sentimentul și universul altcuiva, dar aici făceam referire la intimismul acelei coperți de disc, în care electrocasnicele, de exemplu, devin prieteni, sau membri ai familiei.
Și totuși, parcă tot rigid le abordezi, clar nu ești în apele tale. Eu aș fi zis: forgmaggi de la 4, pe colț, duminică, tiramisu de duminică (nearticulat) iar borcanul cu dulceață de....., mama să trăiască;....

Asta apropo de intimism. Pentru că eu așa vorbesc, chiar nu articulez multe dintre aceste „gadgeturi” de bucătărie.

cu familiaritatea, mai ales în cotidian, dar fără bătaia pe burtă în poezie ne dăm programatic foc la valiză. Iar textul tău este de pus în ramă, simt că nu m-ai mințit, am dat banul (vorba vine ca aici, la noi, totul e gratis) dar stau în față. Şi mai e ceva. Eşti un tip plin de informație, nu zic "cult" ca să nu instaurez un clivaj, iar de fiecare dată când scrii am senzsția că asist la um "best of".

Poate că cele ce apar la tine în text nu există, însă meritul tău este de a mă fi făcut să ies din debara şi sā recunosc, onest, că sunt un credul.

Felicitări.

felicitări. Ca să înțelegi de ce mă bucur de textul tău şi ți-l recomand, te-aş invita sa revezi pe net coperta de la vinilul (m-ai prins, aivi sunt la mjne acasā) athe Cure - Tree Imaginary Friends De aici, odată asumată această licență, vorbim doar despre arta ta de a spune povestea. Fără sincope sau ieşiri în decor.

Însă eu personal aş fi fost puțin mai personal, pentru că îmi dai impresia că ai preferat să trasezi nişte parametri, obiectiv, refuzând să te implici. Concret: pizza prăjitura şi dulceața au şi ele viața lor, numele lor, care până la urmă definesc traiectoria gusturilor tale. Mai clar de atât: soția mea are un nume, şi nu "soția" sau "nevasta". Zi-i cititorului ce mănânci, cu toții preferăm un cititor voyeur!

Felicitări!

îmi permit să îți spun pe nume pentru că, în fapt, scrisul ne face în această comunitate pe toți egali, şi e păcat să nu profităm. E o plăcere să te citesc, nu sunt un editor darnic cu apelativele, iar cei care mă ştiu pot confirma acest lucru.

În ultima vreme facem eforturi să încuibăm necesitatea de feed-back, din eleganță cel puțin, dacă nu din plăcerea de a dialoga. Aşa că ne-ai fi de mare ajutor dacă dincolo de textele pe care le expediezi te-ai apleca, la rândul tău asupra altor texte, intervenind acolo unde simți nevoia.

Astfel, ajuți pe alții, din motive clare mie margjnalizați până de curând, dar devii tu mai vizibil şi mult mai citit.

Îți mulțumesc anticipat pentru implicare,
Bogdan

Apreciez acest text cel putin pentru ca vara asta, in primul meu sejur extins la mare, că deh, sunt semne că voi deveni prim adopție şi puțin mamaiot, am mâncat zilnic hamsie. Şi guvizi şi midii la greu, dar aici vorbim de hamsie.

E mare păcat însă că vă umbriți textele, unele chiar reuşite, cu titlul scris cu majuscule şi repetat în corpul textului. Dacă veți scruta atent site-ul veți vedea că sunteți cam unic. Uneori e bine, alteori e rău. Acum e rău. Pentru că în calitate de editor, următorul text pe care ni-l trimiteți, dacă e la fel tehnoredactat, vi-l voi refuza. Cu regret dar asta e...

Şi vă invit să şi reacționați la comentarii. Din experiența mea şi din mica mea cultură de genunchiul broaştei vă pot spune că un autor de factura dumneavoastră (umorist, relaxat) care nu îşi cultivă cititorii devine în scurt timp nefrecventabil. Aşa că implicați-vă şi comentați

ati primit nivel 50, aşa că vă sugerez să continuați să fiți la fel de prezent şi să comentați cu plăcere şi fără reținere pentru că aşa cresc şansele de a fi mult mai vizibil.

Ca la sistemul piramidal! :)

sa citesti si tu de la altii?

Sugestia Erikai. Daca sunteti de acord am fi bucurosi sa avem la radio si poeziile dumneavoastră. Recitate de dumneavoastră. Dar de asemenea vă rog sa ne spuneți dacă, ocazional, ați fi de acord să vă citească altcineva câteva poeme.

Vă vom da amănunte când se apropie momentul.

Aşa este, numai că dumneavoastră ați fost exclus de pe acest site. Mai înainte însă m-ați somat să vă retrag toate textele ceea ce am făcut. Aşa că acum nu se mai pune problema revenirii dumneavoastră la Radio Agonia.

Cu alte cuvinte ați fost primul care a oferit texte şi tot primul care şi le-a retras. Şi ultimul. Ajutorul dumneavoastră este cel puțin discutabil.

textul tău mă inspiră și pe mine să scriu un tratat despre ”Lemele tractului digestiv”, în corpul cărora lupte de guerilla să prindă în vâltoarea lor lectori de contor cu potențial sau .atleți cu reducție musculară visând să ia rolul lui Jack. Pentru cine nu se prinde, voi devoala la final că este vorba despre Jack in a box.

De mult nu am mai citit ceva atât de imperios necesar textului umoristic sănătos, aproape pe cale de dispariție și nu numai, o incursiune cu acces la toate sinapsele ieșite din uz însă disponibile și iarăși performante. Pentru că textul tău, deși se referă la mine :), are calitatea ocultă de la Lewis Carroll, de a te arunca într-un spațiu unde orice poate deveni o ușă, un prag de intrare. Ca să pastișez din clasici: Alice sunt eu, cititorul, pentru că ne-am obișnuit cu Alice, scriitorul. De zici că am trecut cu detectorul de metale peste textul tău, dihotomia sa, dubla sa verticalitate sunt cheia de boltă și îndemnul pe care îl primește cititorul: la intrare spui mai întâi bună ziua, după care, trecut de prima ușă, bună seara.

Teribil iarmaroc, puține lovele la purtător. Ce să iau mai întâi, cu ce aleg să plec și ce aleg să îi las următorului la rând, cu riscul ca, dintr-un furtun de duș să facă un soi de gâtlegău hippiot cu ștrasuri.

Felicitări! Jack Carnagea c'est moi!

Adica nu ii vor fi citite textele sau textul in cadrul acestui demers. Mai simplu de atat nu se putea.

sunteți sigur că așa ar trebui să reacționați și să vă adresați cuiva, până la urmă unui editor care a achiesat la insistențele dumneavoastră de a ne exprima părerile cu privire la ceea ce scrieți?

Problema este următoarea: dați dovadă de o energie de nebănuit, dincolo însă atât de limitele bunului simț, cât și de cele ale unei conduite în acord cu regulile acestui site. V-am tolerat insistențele de a îi forța pe nefericiții cititori ai textelor dumneavoastră să vă comenteze, însă până aici, când le tăiați elanul.

Vă mai dau o ultimă șansă.

P.S.
Acesta este un site de literatură nu de acte de binefacere. Suntem empatici, înțelegem că suferiți, dar chiar și la Armata Salvării e bine să nu vă puneți poalele în cap. ULTIMUL AVERTISMENT!

Domnule pensionar, acesta este un text de o profunzime astrală, mai aproape de sondările unui cognitiv neasumat și nerecunoscut decât de o judecată seacă, carteziană. Există, după cum spuneți și dumneavoastră, dincolo de substratul admisibilului o tainiță ca o cameră de control a aparatului decizional al fiecăruia, De acolo oricine poate fi mai bun, mai profund și mai înțelegător, chiar dacă poartă ochelarii pe nas. Vă felicit pentru dărnicia cu care ne dezvăluiți ascunsul, poate chiar mie, neajunsul.

Domnul editor.

evident, mesajul nu era ca am râs, ci că poetica dumneavoastră nu mai prezintă nimic surprinzător, evident, atunci când nu sperie.

pentru o antilună sau un un antipastel pentru lună. Ideea e că ar pica mănuşă la Radio pe fragmente de Dead Can Dance. Imi place de pasărea sublunară, ne vorbeşte despre neconştientizarea scopului evoluției.

Corectați vă rog!

Ce înseamnă: sot, zâmbet rară sau gândă???

m-au făcut să râd copios. Măcar dacă ai fi zis: omul cu-a lui freză. Şi se încheie, ca mai toate de la tine cu dricul. De ce rescrii aproape săptămânal aceeaşi poezie?

Punctul central mi se pare că e aici:
"fiecare trib are ceva de trimis în viitor".

Cu alte cuvinte, ne facem sau nu de râs. Există ceva onorabil în depănarea aparent capricioasă a zilelor?

Si automat am asociat-o cu un fragment dintr-o piesa compusă şi lansată inițial de Jonathan King, care însă mi se pare că străluceşte în abordarea Ninei Simone:
"Long time ago, life had begun
Everyone went to the sun
...
Everyone's gone to the moon
Everyone's gone to the moon"

Felicitari pentru selecția de mistere care, cotidian, se pierd în banal!

Dumneavoastră? Ați încercat cu un restart?