am lăsat frigul să își înlăture curajul într-un crater bilunar

uite

orele se fâstâceau și la tine începea

să miroasă a lemn dulce.

îndrăzneala de a vrea să fac duș la tine

m-a adus în situația în care deschid robinetul

și încep să descopăr că roger waters încheiase contract

cu toate regiile naționale

fața întunecată a lunii ne afectează

acuitatea vizuală

revin la tine cu gânduri mai bune,

nici nu aș fi putut altfel, lungită tu pe canapea...

îmbătrânirea capătă sens

setea ta de viață cere clemență

pentru viitorul cincinal ai planificat un copil

o intervenție în cel mai rău caz chirurgicală pe

cord deschis și un remix după soarele arde tare

cu solo de chitară susținut de un robot

cu foarte multe colțuri, câștigat la o tombolă

pentru persoane întrucâtva singure.

cum s-ar spune noi când râdem, râdem

și lemnul dulce dă în decursul câtorva

înfiorări flori mici, bătute,

ca o mană cerească, zvon în cer, automat și

zvon pe pământ la momentul în care renunți

să îmi mai citești în palmă.

pur și simplu primăvara când vrea să vină

vine