Bianca Goean

important nu este cand aparem, Ela. important este ca suntem. dar stiu ce ai spus. poate ca trebuia sa fiu aici.
am sa vin, sa stii.
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/86578/index.html

ela, cu emotie prea mare mi-e teama sa pasesc pe aici, ai chemat cu mirosul tamaiei acesteia amintiri atat de dureroase incat m-am trezit, intre caisul si merii tai, inconjurata de ciresii bunicilor mei. cum sa traim in lumea aceasta populata cu aburi de dulceata, clatite, mangaieri si gutui in ferestra?? simt atata iubire aici, Ela...
Drag, Bianca

Lory, citez:
\"Bianca, n-am idee, dar oricum si eu l-am auzit de undeva, ma gandeam ca pot sa-l redau, aici la personale...\"
De aici stiu ca nu l-ai scris tu. Ai recunoscut singura.
Restul comentariilor si \"rasucirilor\" tale imi par de prisos si de prost gust.
Ca materialul, in forma lui extinsa, este excelent, este cu totul si cu totul altceva. Si eu sunt olteanca. Dar il admir mai mult pe acela care, scriindu-l, a preferat sa il transforme in banc si sa lase \"gura lumii\" sa-l raspandeasca, eventual, de ce nu, sa-l si modifice, decat cuiva care si-l insuseste nemeritat.
Sper sa intervina totusi un editor, pentru a nu ne mai intinde fara rost pe teme care nu au legatura cu literatura.
salutari, Bianca

Nu, Lory, daca nu este creatia ta proprie si personala, nu cred ca-l poti reda aici, nici macar la personale.
reciteste politica de publicare. iti redau:
\"Conditii de participare in agonia.net (service agreement)



Dreptul de autor pentru textele originale inscrise de fiecare membru al agonia.net apartine autorului respectiv.
Membrii agonia.net pot trimite numai materiale originale. Raspunderea pentru incalcarea oricaror drepturi de autor revine fiecarui membru in parte pentru textele publicate. Sunt permise citatele, atat fata de materiale din cadrul agonia.net cat si fata de materiale externe, insa numai cu specificarea autorului si originii textelor.\"

Cred ca ar fi mai bine sa il retragi, sau sa specifici \"autor necunoscut\", \"folclor\" etc.

Draga Lory, uite ce am citit eu acum 7 zile pe internet...
http://groups.yahoo.com/group/lird/message/14911
care-i legatura, ai idee?

un decor sau fiinta marea aceasta a ta... a noastra, Ela? hehei, la o lectura mai atenta... ingerul cazut nu fara rost iadul este daca nu altceva lipsa iubirii atunci ce? o mare care clocoteste de viata, chiar daca are si scoici dupa care sa te ascunzi, si mucegaiuri, dar, la urma urmelor, e marea ta si raspunsurile sunt, cel mai adesea, cuprinse in intrebari. de fapt, importante sunt, de cele mai multe ori, intrebarile.
si frumoasa forma unduitoare si schimbatoare (ca marea, ca nisipul stapanit de ea...) a poeziei am gasit aici, Ela...
Bianca

O tema veche prinsa inedit in cuvinte; poezia are muzica ei, as zice mai degraba ca este ca un mars (se aud parca bocancii secundelor intr-un spatiu inchis, cu vitralii ce mistifica lumina venind de afara (exista totusi si o alta lume!). Mi-au placut si mie tare mult clipele zemuind de tandrețe, ...eroii propriei definiții
(și cel mai des ne definim prin tragere la sorți..., Timp al nostru în care să mușcăm când ne doare.
As zice si eu ca vesrul IV mai merge slefuit, desi ideea este foarte buna si ar fi bine daca nu ai inlocui pur si simplu cu altceva.
Tonul, mai ales tonul, cum am uitat, asta mi se pare reusit! O bucurie sa citesti asa poezii.
Bianca

\"sînt zile cînd autostrada mi se face cocoloș în gît
mă întind pe asfalt cu mîinile întinse
îl zgîrîi cu unghiile
ca pe o coajă imensă de portocală neagră\": centru de forte, in jurul caruia ametitor se unduie somnul preinchipuind singura iesire din rutina sacaitoare a rotilor de tren, a asfaltului incins-rece.
Ce durere ne profetesti, Virgile?... stii ce gasesc curios? atat de bine ne prinde cand gasim o poezie in care starile noastre cele mai grele sunt conturate cu asa mana sigura...
missed that for a while.
Drag, Bianca

reusita imagine a acestui monstru-pacat. foarte bine redat:
\"Și numărând, în dangăt de pendulă,
Avutul lor de pâine și de pește.\", \"E frig în cuibul vieții de adult.
Unde-am rămas, ce scârbe zac mieroase ?
Mă văd urcând, dar am căzut de mult.\"
ma cutremur...

Ela, se simte mana sigura in acest text, ai gasit culoarea potrivita, momentul si lumina... introspectie ... nu am putut sa nu ma gandesc cum raman de fiecare data in fata portretelor lui Van Gogh, plonjand intr-o lume fantastica.
Daca nu ti-as fi citit biografia, tot as fi stiut ;-))
scrii foarte bine, Ela. gata, restul sunt simple cuvinte.
Drag, Bianca

Daniel, ai scris extraordinar acest cantec-descantec, are intr-adevar muzica, are duiosie si farmec. Sa fii tata, atunci, si sa te uiti mereu cu ochii asa larg deschisi la copilul tau ;-)
Inca o data, fermecator, Daniel, mi-ai facut ziua mai luminoasa... mi-am adus aminte de manutzele micii mele minuni...
Drag, Bianca.
PS incearca sa faci ceva la versul IV, s-a strecurat un dezacord: \"universului astuia, acestuia\", nu asta. ceea ce modifica ritmul, asa ca poate reusesti sa modifici altfel.

Ela, nu stiu pe ce meleaguri ai umblat si din ce istorii te-ai croit, dar undeva intalnirea va fi fost iminenta. Ai atata gratie in a te revela ascuns, vrei sa vorbesti dar nu o poti face decat obligandu-l pe cel care te asculta la calatorii si extaz. sa vorbim in soapta, asadar, marea doarme astazi... Felicitari, draga mea calatoare....

sa traim pana la lacrimi, Daniel... ai atins puncte sensibile aici, dar ce ma mir, faci asta mereu, si foarte natural...
drag, Bianca

Nichita, de dincolo de cuvant putem ghici Omul, si cunoasterea aceasta are un farmec nespus. Este ceea ce vrei tu sa ne lasi, este modul in care tu te descoperi. Eu asa te-am vazut, asa te-am indragit, prin cuvantul spus atat de frumos si dureros, de cele mai multe ori, de tine. Nu te joci, Nichita, tu creezi. Sa te luminezi prin urmare tot mai mult in cuvant, sa-ti fie anul de fulg si de har, sa te copleseasca bucuriile! La multi ani, cu drag, Bianca
Dragilor dragi, tare frumos v-ati adunat voi aici in fulgii primei ninsori, sub \"pana\" Mariei; sa va fie cu bucurie petrecerea ;-)

Razi, Andrei, care va sa zica?! hm. ;-)
asa, referitor la explicatiile \"croirii\" textului, nu vii decat sa imi confirmi o chestie bine de stiut: nu-i rau ca, dupa ce am scris ceva, sa ne aplecam deasupra textului cu ochi de cititor care, damn!, nu a citit dinainte scenariul si nici acces (Doamne fereste!) liber la creierul nostru nu are.
Asa, de partea asta a ecranului (na, ca nu pot sa spun a cartii!!!), iti spun ca, dupa umila mea parere, a iesit mai bine asa.
Si, nu-mi rastalmaci vorbele. Daca am pasaje preferate asta nu inseamna ca numai acelea mi-au placut. personaje?! hm. autorul. definitely. maybe. definiteley maybe.

Madim, bine scrisa si biografia Marinelei si recenzia, aplecarea ta isi gaseste ecoul bun in gandul ca am mai facut cunostinta cu un om (ca poeta o stiam deja pe Marinela de pe site). Iti multumesc pentru asta, felicitari.
Marinela, versurile tale au capatat un contur mai bine definit acum, gratie demersului Madalinei. Iti doresc sa iti pastrezi mereu aceeasi privire curata si senina asupra noastra, pentru ca versurile tale ne aduc aminte ca frumusetea este in ochii privitorului.
Nu citisem Greenwich, mi s-a parut extraordinara!
Cu drag, Bianca

Mihaela... intreaba-ma unde m-am nascut.
ce spui tu de coincidente, copila?

Mihaela, te vei supara daca am sa te mustru? Sa nu mai exist?
sunt insa obosita, poate si trista uneori, in ultimul timp. m-au cam coplesit, Doinito ;-( (nu ti-am spus niciodata asa, dar acum, in aceasta clipa, asa te cheama. asa te chem si eu.).
lasa, ca nu te mai mustru, ca si mie mi-a trecut prin cap.

Eugen, am parcurs textul intrebandu-ma cum vei concluziona. Din experienta stiu ca este foarte usor sa mergi cu dizertatia aparent intr-o directie, pentru a o suci mai apoi.
Ma gandeam ca vei spune cumva ceva legat de indelunga civilizatie vestica.
Pertinenta insa privirea ta, pornind de la soarta noastra ca natiune, legat de dualismul vechi/obisnuinte/complacere si tanar (nou?!)/formare/adaptare.
Consider ca ai dreptate: conteaza omul, ca suma a mostenirilor genetice, mediu (mai ales familial, as zice) si har.
Ai accentuat ca nu toti oamenii generatiei \"vechi\" sunt neaparat si corupti si de mentalitate comunista (si as zice ca nici inteleapta nu ar fi incercarea de a porni la un drum fara experienta), eu as mai accentua si latura trista a istoriei tale: multi, mult prea multi tineri sunt demni fii ai parintilor lor.
Sa nu uitam ca, desi nu este claditoare de constiinta, legea - cu aspectele ei coercitive - tine loc, in anumite situatii, constiintei. Cu alte cuvinte, daca nu stii ca este o jignire la adresa ta in primul rand, si la a vecinului tau, in al doilea rand, daca arunci cutia de bere pe strada, atunci ar trebui macar sa fie un politist pe aproape care sa-ti arda o amenda sa usture. Data viitoare s-ar putea sa tii minte.
Nici la altii nu este mai multa \"calitate\", as zice, dar mai multa disciplina, da.
Placuta dizertatia ta si incitanta.

Botezul impacarii... ma smeresc si mai mult nu spun.