Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
@adrian-munteanu
Poezie

Nu-mi e de-ajuns că azimă-i destulă

Sonet 237

1 min lectură·
Mediu
Nu-mi e de-ajuns că azimă-i destulă
S-o dau și-acelui care-o jinduiește.
Nu-s fericit cu haina ce-nvelește
Trufia mea cuprinsă-ntr-o formulă.
La bun străin mi-e gândul. Nebunește
Îi pizmuiesc pe toți, pândind cu hulă
Și numărând, în dangăt de pendulă,
Avutul lor de pâine și de pește.
Invidia a destupat focoase,
Rupând din carnea mea și nu ascult
De un îndemn. Pe scări alunecoase
E frig în cuibul vieții de adult.
Unde-am rămas, ce scârbe zac mieroase?
Mă văd urcând, dar am căzut demult.
023.563
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
83
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Nu-mi e de-ajuns că azimă-i destulă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/103559/nu-mi-e-de-ajuns-ca-azima-i-destula

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bianca-goeanBGBianca Goean✓
reusita imagine a acestui monstru-pacat. foarte bine redat:
\"Și numărând, în dangăt de pendulă,
Avutul lor de pâine și de pește.\", \"E frig în cuibul vieții de adult.
Unde-am rămas, ce scârbe zac mieroase ?
Mă văd urcând, dar am căzut de mult.\"
ma cutremur...
0
@jianu-liviu-florianJLJianu Liviu-Florian✓
Domnului Iisus:

Tu ești salvarea mea din tot ce cred,
Tu ești salvarea mea din tot păcatul,
Ca de-un catarg de Tine eu mă leg,
Să îmi sfințesc tot sufletul, de-a latul...
0