Bianca Goean

Dana, ooops, chestia cu recunoasterea simptomelor... ;-)) ma bucur sa te mai vad pe aici!

Laura, tema ma macina de ceva vreme, cam de la \"Veronica de hotareste sa moara\", dar i-am dat uitare o vreme. Ceea ce mi-a readus in actualitate tema este oarecum secret profesional ;-))) ai dreptate cu prima fraza, incerc sa gasesc un echivalent. Obsesiva cu diacriticile nu-i neaparat rau ;-))). Ideea este ca banuiesc ca poate fi greoi de citit pentru cei care le folosesc zilnic. De aceea ma si chinui sa le completez cat de cat. Pentru ca se poate numi chin, avand in vedere ca de vreo 8 ani nu le folosesc, si ca nu le am instalate pe nici unul din calculatoare. Iti poti imagina cat imi ia redactarea lui on line... m-am straduit, la sugestia ta, sa mai corectez, poate sa-mi mai fi scapat... of. multumesc mult de idei.
Bianca

Asa l-am si vazut cand l-am scris, exact un flash intr-o lume oarecum straina, lipsita de orizont.
Tu zici ca instrainarea creeaza panica, eu spun ca, uneori, panica naste intrainare, haos, lipsa de repere.
De ce sa nu fi scris? ;-))) Ma bucur insa daca il gasesti bine scris!
Drag, Bianca

Elena, Miruna, voi ati vazut amandoua aceasta trasatura, si ma bucur, ochiul vostru trebuie sa fie mai altfel... fiecare traieste dragostea si durerea cum isi alege, in the end...
Miruna, de data aceasta am sa ascult de tine... next time cred ca-l vom cunoaste pe Razvan...
va astept...

Ela, am avut deseori senzatia ca, in absenta noastra, chipul si viata persoanei iubite nu traieste, ci toata povestea incremeneste intr-o secunda de abanos. Si totusi nu-i asta realitatea si, mai ales in absenta lui sau a ei, am putea muri fara sa anuntam. Cea mai mare teama.
fiori imi trec inca o data cand vad pe unde iti merg tie gandurile, scrierile...
PS imi place si celalalt sens al cuvantului \"chipurile\" in acest context, totul, after all, nu-i decat inchipuirea noastra. dincolo de noi, lucrurile ne scapa de sub control si s-ar putea sa se petreaca dupa alte reguli...
Drag, Bianca

Danuca, cred ca tocmai de aceea visezi o astfel de casa, pentru ca, intr-o anumita masura, te-ar locui ea pe tine... ma bucur ca tu ai fost prima sa comentezi aici, stii? ;-)

Eddie, cred si eu ca nu-ti plac astfel de camere... it takes a woman to understand why ;-))) ha ha ha...
amaretto... ce poate fi mai bun decat gustul amar??? mm? s-ar putea unele mistere sa se adanceasca, nu pot face nimic in directia asta, personajele mele au viata proprie, nu prea ma asculta, ca ale tale. astept, cum iti spuneam, secretul.

Ela, ca sa fiu sincera si, ramanand intre noi doua, (uuu, plecati mai de la geam!), scriind fragmentul din Fleurs du Mal m-am gandit ca va fi ceva special pentru tine. Nu se putea altfel, nu se putea sa nu ai editia bilingva, nu se putea sa nu iti placa. O am si eu...
stai linistita cu patratelele acelea, drept ferestre le-am si luat ;-)))

ma bucura prezenta voastra constanta... eu ce sa fac, Bursucel, ce sa va ofer, stele de serif nu am ;-))) istorii, istorii, povesti... drag, va astept la urmatorul pas...

Silvia, in gand si suflet sunt si eu pe-acolo, un pic rusinata ca nu-mi pot permite (it\'s all about the ... time!) sa imi iau o mini vacanta si sa te sustin acolo cand vei primi atatea laude. Felicitari si cu drag te asteptam in Bucuresti, uite ce bucurie, a doua veste buna! Sa-ti ajute Dumnezeu!

Adina, frumosi sa-ti fie anii si incantare sa fii mereu celor din jur, sa pastrezi cuvantul susur, imbrancind mereu vesnicia! La multi ani, drag, Bianca
Maria, Ela... frumos sa va fie si voua mereu cuvantul!

Ei, de data asta trebuie sa spun macar un cuvant despre tonul pe care atat de greu il lasi sa se simta: grav, suparat chiar. asta asa, dincolo de umorul de care nu te vei putea desprinde nicicand, si de ce ai face-o, cand este mult mai bine sa ne acoperim tarele cu un zambet... Pari asa, cu zambitor, pana in ultima fraza, unde iti dezvalui pozitia...
\"delicata\" tema ai ales, dar nu-i de mirare, asa ne-am obisnuit ;-)))
Drag, Bianca

Aina, prima data pe aici, cred, si pe un text drag... revino cand ai drum...

am uitat sa iti spun: Gaudi, detaliu exterior de pe Sagrada Familia... cel mai inspirat poet in arhitectura, sau cel putin eu asa il vad, asa il simt.

Danuca, te-ai lasat asteptata, asa cum se cuvine unei doamne, si ce aparitie!!! pare ca lumea are cu totul alte dimensiuni...what\'s next, what\'s next... Eddie, grea misie ai! te asteptam, stii? ;-))
Who\'s M??? ;-)) super posterul!

Ela, uite cum o intamplare care pe mine m-a \"dat peste cap\" in momentul punerii textului, iar editorilor probabil le-a dat bataie de cap, pana la urma a avut gradul de \"out of order\" necesar unui astfel de text... de trei ori rasturnat, ca in povesti ;-)) subiectiva si este necesar este sa fii aici, stii doar! ;-) asa... eu nu vedeam nimic la celelalte doua??? oricum, cu ajutorul editorilor, acum au fost \"sterse\", iar comm-ul Danucai s-a pierdut ;-((( mercic de semnalare.

Eddie ma surprinzi cu trimiterea la acele versuri!;-)
ma bucur ca ai citit astfel, ai vazut bine clepsidra. desigur, calutii de mare sunt meritul tau.

Luv, ce ma voi face eu, m-ati prins toti ca aici e mai mult poezie... sa stii ca exista magice momente in care lucrurile isi pierd substanta. mai ales stancile. si mai ales in fata marii. eu stau marturie pentru un astfel de moment ;-))) ce-i drept, cum bine spunea Ela, e nevoie si de un pic de vraja...

Cristina, bine-ai venit in acest peisaj, de fapt, si norii erau rasturnati in mare... uf, ziceti voi sa schimb incadrarea in poezie??

Drag, pentru insotirea voastra pe aceasta stanca, Bianca

Si daca spun simplu ca uite chiar aici Ela a scris poezia? nu am mai multe cuvinte. Este liniste, forta in cuvantul acestei poezii, te-ai cautat cu ochi adanc in cerurile din care credeai ca ai plecat. Am impresia ca ascult ... marea. sa mai spuna altii ceea ce eu tac.

ai gasit, Ela... ai luat tot ce trebuie.
drag, Bianca

Vali, multam de vizita. ei, ar fi bine sa reusim sa facem si ce spui tu...

hai murgule hai
mânză el nu mă vede
sunt piscul spre care-aleargă

stea el nu te vede
porti in pantece fir de lumina
hai murgule hai

Ela, aici sunt... Iti dau eu Licorna, cand ma intorc. sa asculti fosnetul vantului in grau, da? il mai asculti?
drag, Dalba

asa, asa... nu sunt multi care stiu sa-si puna intrebarile potrivite. dar stiu ca ai inteles asta.
si zici asa, te duci dupa asistente... in loc de raspunsuri te-ai putea alege cu vreo injectie ceva... sau, mai stii???
of of of, vad ca trebuie sa ma pun pe treaba. ce spuneai tu ca face Alex in timpul liber? ;-))))

Miruna, m-am mai linistit un pic... ;-))) \"personajul e viu\", ei, uite, asta asteptam. merci! de chestia asta am mare teama... ma bucura poposirea ta aici, te astept in urmatoarele parti...

Eddie, ideea ta cu textele interactive pana la urma nu este deloc rea. Sache mi-a aratat o directie, poate tu imi arati acum alta... dar daca iti spun ca nu imi propun sa dau raspunsuri, ci sa va fortez sa va puneti intrebari, mai revii? ;-)

Maria, ma bucur ca te-ai legat de titlu. asta fac aici: deschid usi. poate unele vor ramane inchise o vreme, dar eu ma straduiesc sa va fac macar sa ghiciti sufletele ce traiesc dincolo. multam de vizita, come again...

am impresia ca asist la o expozitie de fotografii. de la un anume moment, imi pare ca am inceput sa ma invart si fotografiile se invart si ele, isi schimba ne-cuminti locul si nu mai stiu: cand te-ai nascut, cand ai fost femeie, cand esti copil? re-crearea eu-ului prin prisma iubirii. frumos. m-am impleticit putin aici: \"sub un apus mai departe
a povești de sub toamne mai știi să tresari\".