AMAlexandru Mărchidan
Verificat@alexandru-marchidan
Pitești
„Arta este o formă de rugăciune (Andrei Tarkowski)”
Născut pe 28.01.1983 STUDII: • Absolvent al Colegiului Liceal „Zinca Golescu” Pitești 1997-2001. • Absolvent al Facultății de Istorie, Filosofie, Jurnalism – Universitatea Pitești, secția Filozofie (2001-2005). • Absolvent al Facultății de Filosofie din București, masterat, secția Studii Europene (2005-2007). • Titlul de Doctor - Facultatea de Științe Politice, Filosofie…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
pentru lectură și comentariu! Să nu făurim o cușcă din timp...
Cele bune vă doresc!
Cele bune vă doresc!
Pe textul:
„Temă de viață" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextPentru răgazul acordat acestui mic text și pentru imaginea fulgului de nea!
Nu e loc de supărare, mai ales în aceste zile :)
Sărbători binecuvântate!
Nu e loc de supărare, mai ales în aceste zile :)
Sărbători binecuvântate!
Pe textul:
„Lerui" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextDoamna Ottilia Ardeleanu,
vă mulțumesc mult pentru comentariul ce nu mai are nevoie de comentariu!!
În completarea versurilor despre această iubită sărbătoare pe care o trăim astăzi, adaug textul următor (publicat cândva și pe site):
Noaptea de Moș Nicolae
noaptea în care vine Moș Nicolae
este una fără obloane la geam
una fără obloane la suflet.
se cade să ridicăm capacul pământului
de pe ochi
și să desfacem ceasul din lanțuri
casele nu mai sunt case din cărămidă
sunt case de lumină prin care totul se vede
chiar și râsul ascuns sub pernă
chiar și dansul ascuns în pantofi.
e noaptea când copiii fără beteală, lumină și brad
visează numai lumină
beteală
și brad...
vă mulțumesc mult pentru comentariul ce nu mai are nevoie de comentariu!!
În completarea versurilor despre această iubită sărbătoare pe care o trăim astăzi, adaug textul următor (publicat cândva și pe site):
Noaptea de Moș Nicolae
noaptea în care vine Moș Nicolae
este una fără obloane la geam
una fără obloane la suflet.
se cade să ridicăm capacul pământului
de pe ochi
și să desfacem ceasul din lanțuri
casele nu mai sunt case din cărămidă
sunt case de lumină prin care totul se vede
chiar și râsul ascuns sub pernă
chiar și dansul ascuns în pantofi.
e noaptea când copiii fără beteală, lumină și brad
visează numai lumină
beteală
și brad...
Pe textul:
„De Sânnicoară" de Alexandru Mărchidan
Recomandat0 suflu
ContextVă mulțumesc pentru că v-ați oprit asupra textului!
Da, paradoxal, tema cunoașterii de sine și tema străinului fac, iată, casă bună: nu am porni pe drumul acestei cunoașteri dacă nu am recunoaște o alteritate în interior.
Da, paradoxal, tema cunoașterii de sine și tema străinului fac, iată, casă bună: nu am porni pe drumul acestei cunoașteri dacă nu am recunoaște o alteritate în interior.
Pe textul:
„Încercarea pelerinului " de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextVă mulțumesc mult pentru lectură, comentariu și apreciere! Mă bucură și mă onorează.
Tot binele și, pentru că suntem în preajma Zilei Naționale,
La mulți ani!
Tot binele și, pentru că suntem în preajma Zilei Naționale,
La mulți ani!
Pe textul:
„Încercarea pelerinului " de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextDincolo de efemeritate și alterabilitate, privirea se îndreaptă spre acel dincolo, unde "copilăria nu se va sfârși" (nu e singurul indiciu care arată breșa din aici și acum).
Mulțumiri și tot binele!
Mulțumiri și tot binele!
Pe textul:
„Când nu voi mai fi" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextVă mulțumesc mult pentru comentarii și, desigur, pentru timpul acordat!
Tot binele și bună inspirație!
Tot binele și bună inspirație!
Pe textul:
„Sinceritate" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextSe vede clar - e o... clipire.
Și nu doar atât - cum e și cu viața de om.
Și nu doar atât - cum e și cu viața de om.
Pe textul:
„Clipire" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextHristos a înviat!
Vă mulțumesc mult pentru că ați avut răbdarea să parcurgeți textul! Vă mulțumesc în aceeași măsură pentru comentarii!
Adevărat, pe de-o parte sunt deschise prea multe drumuri - într-o anumită măsură m-a obligat fidelitatea față de cartea în discuție; pe de altă parte, nu este totul abordat, însă titlul arată deja către ce se îndreaptă atenția.
Tot binele!
Vă mulțumesc mult pentru că ați avut răbdarea să parcurgeți textul! Vă mulțumesc în aceeași măsură pentru comentarii!
Adevărat, pe de-o parte sunt deschise prea multe drumuri - într-o anumită măsură m-a obligat fidelitatea față de cartea în discuție; pe de altă parte, nu este totul abordat, însă titlul arată deja către ce se îndreaptă atenția.
Tot binele!
Pe textul:
„Nihilismul – o filosofie luciferică" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextcu ceea ce ai scris referitor la necesitatea unei forme de „auto-limitare înțeleaptă, nu o cenzură în sensul clasic, așa cum o evocă reflexul colectiv, ci mai curând un act de luciditate morală”.
Privitor la cele două cazuri/observații (și nu numai): textul publicat este un articol-recenzie pornind de la temele unei cărți. La fiecare capitol adus în discuție am scris și numele celui care l-a semnat, iar citatele sunt însoțite de numărul paginii din cartea aceasta, la care se poate apela pentru a reface drumul către sursele utilizate de autori.
Privitor la cele două cazuri/observații (și nu numai): textul publicat este un articol-recenzie pornind de la temele unei cărți. La fiecare capitol adus în discuție am scris și numele celui care l-a semnat, iar citatele sunt însoțite de numărul paginii din cartea aceasta, la care se poate apela pentru a reface drumul către sursele utilizate de autori.
Pe textul:
„Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea – III" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextÎn cele mai multe cazuri așa stau lucrurile - vorbim despre ambivalența producțiilor umane; poate chiar în proporție de 99,99%. Există însă și situația acelei „curiozități luciferice” potențial vătămătoare ori evident distrugătoare. Exact din acest motiv, în etica cercetării se vorbește - în ultimele decenii, în special - despre un principiu al prudenței care interzice, de pildă, să creezi viruși super rezistenți în laborator, doar pentru că vrei să vezi ce poți face... Într-un astfel de caz, principiul autonomiei cercetătorului este surclasat de principiul prudenței care cere să nu creezi ceva cu mare potențial distructiv.
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Cele bune!
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Cele bune!
Pe textul:
„Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea – III" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextVă mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Referitor la sugestia de a scrie despre ceea ce numiți „derive”, pe care le exemplificați prin hibe economice, frustrări sociale (cel puțin așa se deduce din formulare): ar însemna să scriem despre toate nefericirile oamenilor și, adevărat, ar fi un eseu, o carte sau o serie de volume despre antropologia durerilor/căderilor omenești. E mult prea generos subiectul și poate fi tratat (și de aici înainte) în fel și chip, ceea ce se și întâmplă cam de când a apărut scrisul, indiferent că avem în vedere opere literare, istorice, filosofice.
Desigur, sunt de acord că derivele duc la ideologii, precum și ideologiile duc la derive. Este spațiul imperfecțiunii ce poate lua nenumărate forme concrete ori subtile, imperfecțiuni ce ajung deseori la manifestări grotești.
În articolul publicat aici mă interesează doar un episod al deraierilor omenești, însă unul consistent, cu o istorie verificabilă și care are consecințe pe care le trăiesc milioane de oameni.
Toate cele bune!
Referitor la sugestia de a scrie despre ceea ce numiți „derive”, pe care le exemplificați prin hibe economice, frustrări sociale (cel puțin așa se deduce din formulare): ar însemna să scriem despre toate nefericirile oamenilor și, adevărat, ar fi un eseu, o carte sau o serie de volume despre antropologia durerilor/căderilor omenești. E mult prea generos subiectul și poate fi tratat (și de aici înainte) în fel și chip, ceea ce se și întâmplă cam de când a apărut scrisul, indiferent că avem în vedere opere literare, istorice, filosofice.
Desigur, sunt de acord că derivele duc la ideologii, precum și ideologiile duc la derive. Este spațiul imperfecțiunii ce poate lua nenumărate forme concrete ori subtile, imperfecțiuni ce ajung deseori la manifestări grotești.
În articolul publicat aici mă interesează doar un episod al deraierilor omenești, însă unul consistent, cu o istorie verificabilă și care are consecințe pe care le trăiesc milioane de oameni.
Toate cele bune!
Pe textul:
„Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea - I" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextlectură, aprecieri, comentarii și observații - vă mulțumesc mult!
De acord cu ambele observații.
Deocamdată nu am găsit o variantă mai bună pentru a reda sensul "brutalei" asimilări.
Tot binele!
De acord cu ambele observații.
Deocamdată nu am găsit o variantă mai bună pentru a reda sensul "brutalei" asimilări.
Tot binele!
Pe textul:
„Vedere" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextPentru lectură, comentariu și pentru gândurile bune!
Pe textul:
„Portal" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextși atâta sensibilitate încât iarna devine incandescentă. Mi-a plăcut mult!
Sărbători binecuvântate!
Sărbători binecuvântate!
Pe textul:
„sunt în corpul meu" de Daniela Davidoff
0 suflu
Contextwe agree to disagree.
Sărbători cu bucurie și pace!
Sărbători cu bucurie și pace!
Pe textul:
„Deocamdată atât" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextse poate și așa cum spui.
Totuși, referitor la „împotriva mea”, care ar fi câștigul ideii despre „perna revoltată” în general? Adăugând „împotriva mea” se face un pas important, pentru că este o metaforă a conștiinței - împăcate (dacă perna nu se revoltă împotriva ta); în popor asta se exprimă prin „a putea dormi liniștit” sau „a avea nopți liniștite”, cum îi spune lui Steinhardt tatăl său (în „Jurnalul fericirii”), în contextul menținerii loialității față de prieteni, desigur, cu prețul unor „zile grele”. O veche vorbă și mai cuprinzătoare spune „cum îți așterni, așa dormi”. Asta e principala miză a micropoemului. De fapt, de cele mai multe ori rescriem, conștient sau nu, o învățătură perenă.
Iar cu privire la înlăturarea atributului „dreaptă” - de gustibus, avantaje și dezavantaje pentru fiecare variantă.
Mă bucură intervenția ta!
Tot binele!
Totuși, referitor la „împotriva mea”, care ar fi câștigul ideii despre „perna revoltată” în general? Adăugând „împotriva mea” se face un pas important, pentru că este o metaforă a conștiinței - împăcate (dacă perna nu se revoltă împotriva ta); în popor asta se exprimă prin „a putea dormi liniștit” sau „a avea nopți liniștite”, cum îi spune lui Steinhardt tatăl său (în „Jurnalul fericirii”), în contextul menținerii loialității față de prieteni, desigur, cu prețul unor „zile grele”. O veche vorbă și mai cuprinzătoare spune „cum îți așterni, așa dormi”. Asta e principala miză a micropoemului. De fapt, de cele mai multe ori rescriem, conștient sau nu, o învățătură perenă.
Iar cu privire la înlăturarea atributului „dreaptă” - de gustibus, avantaje și dezavantaje pentru fiecare variantă.
Mă bucură intervenția ta!
Tot binele!
Pe textul:
„Deocamdată atât" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextîți mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Îți doresc zile cu tihnă și bucurie în așteptarea Nașterii lui Hristos!
Îți doresc zile cu tihnă și bucurie în așteptarea Nașterii lui Hristos!
Pe textul:
„Deocamdată atât" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextIonuț, cu asta ai spus totul despre text și într-un mod cât se poate de sugestiv. Mulțumesc mult!
Nu am avut în vedere o formulă personală de a reda ideea lui Chaplin, despre care mi-am amintit cu plăcere atunci când am citit comentariul tău. Oricum, au apărut tot felul de variante pe această temă, dar nu mă interesează originalitatea în orice miligram al poeziei (astăzi, această atitudine ar fi mai degrabă descurajantă decât provocatoare), ci autenticitatea și coerența conținutului, precum și frumusețea de ansamblu a textului.
Ca atare, dacă se întâmplă ca și alții să fi spus în diferite expresii ceea ce spun eu, nu mă miră, pentru că miliarde de oameni și milenii de scriere despre „faptul de a fi om” scad enorm probabilitatea unei originalități totale.
Încă o dată mulțumiri și tot binele!
Nu am avut în vedere o formulă personală de a reda ideea lui Chaplin, despre care mi-am amintit cu plăcere atunci când am citit comentariul tău. Oricum, au apărut tot felul de variante pe această temă, dar nu mă interesează originalitatea în orice miligram al poeziei (astăzi, această atitudine ar fi mai degrabă descurajantă decât provocatoare), ci autenticitatea și coerența conținutului, precum și frumusețea de ansamblu a textului.
Ca atare, dacă se întâmplă ca și alții să fi spus în diferite expresii ceea ce spun eu, nu mă miră, pentru că miliarde de oameni și milenii de scriere despre „faptul de a fi om” scad enorm probabilitatea unei originalități totale.
Încă o dată mulțumiri și tot binele!
Pe textul:
„Revelații cotidiene " de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Context