Poezie
moartea e dulce ca vata pe băț
1 min lectură·
Mediu
e 05:35
tu mă suni îmi spui că treci pe la
mine fac un duș și un ceai de ananas
cu lămâie mă îmbrac și aștept
beau cafeaua de ieri e rece și
imaginația nu mai saltă pe aburi
până la cer
între tavan și gresie nici singurătatea
nu mai mișcă insomnia e o unghie cu care
crestez întunericul până la miez și tu
nu mai vii nu-mi mai spui o să fim împreună
peste trei patru luni știi că sunt sinceră, alex
mă plimb de la bucătarie la baie de la baie
la dormitor aprind încă o țigară fumul se
risipește năuc printre fotografii și stropi de
lumină scrumul cade pe covor și
sunt niște animăluțe uimitor de violente între noi, elena
ele închid pleoapele cerului rup toate treptele
lasă distanța să ne înghită la maximum
eu am ales singurătatea asta dulce ca zahărul
tu te-ai făcut cerc în brațe lui
064.674
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Gheție
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Gheție. “moartea e dulce ca vata pe băț.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13958896/moartea-e-dulce-ca-vata-pe-batComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AGîți mulțumesc pentru trecere, ottilia, ești un suflet care saltă pe aburi până la cer :),
alex
alex
0
MSmoartea e de zahăr (pentru unii, cei fericiți...), are brațele dulci; cu aceste brațe va cuprinde pe fiecare. \"eu am ales singurătatea asta dulce ca zahărul\" ar putea însemna că îmi hotărăsc singur clipa... Citit cu interes și plăcere.
mult succes
mult succes
0
ABca vata pe bat, uneori, cel putin, sau pentru unii...
alex, mi-a placut poezia ta, atent construita din detalii, incepand cu ora exacta (vuuu, ce devreme 5,35! :) ) si cu gustul ceaiului de ananas cu lamaie, al cafelei reci si imaginatia aia care nu mai salta!
imagini de retinut, pentru mine, of course: insomnia - unghia care cresteaza intunericul pana la miez, fumul de tigara risipit nauc printre fotografii si stropi de lumina (da\' de unde stropii aia, totusi?), si, cel mai mult, asta:
\'eu am ales singurătatea asta dulce ca zahărul
tu te-ai făcut cerc în brațe lui\'
finalul in sine e o poezie.
alex, mi-a placut poezia ta, atent construita din detalii, incepand cu ora exacta (vuuu, ce devreme 5,35! :) ) si cu gustul ceaiului de ananas cu lamaie, al cafelei reci si imaginatia aia care nu mai salta!
imagini de retinut, pentru mine, of course: insomnia - unghia care cresteaza intunericul pana la miez, fumul de tigara risipit nauc printre fotografii si stropi de lumina (da\' de unde stropii aia, totusi?), si, cel mai mult, asta:
\'eu am ales singurătatea asta dulce ca zahărul
tu te-ai făcut cerc în brațe lui\'
finalul in sine e o poezie.
0
AGmircea, anca
mă bucur că a plăcut textul ăsta chiar dacă puțin prea dulce, nu-i așa? :)
mircea - ai dreptate, dar până la a-mi alege singur clipa, mi-au decis-o deja alții. Sau altele. Sau alta... :)
anca - stropii de lumină. hmmm, dacă stau să mă gândesc, nici nu mai știu de unde au apărut. Pesemne că răsăritul a spart perdelele, draperiile :). te mai aștept, anca
mulțumesc pentru semne
alex
mă bucur că a plăcut textul ăsta chiar dacă puțin prea dulce, nu-i așa? :)
mircea - ai dreptate, dar până la a-mi alege singur clipa, mi-au decis-o deja alții. Sau altele. Sau alta... :)
anca - stropii de lumină. hmmm, dacă stau să mă gândesc, nici nu mai știu de unde au apărut. Pesemne că răsăritul a spart perdelele, draperiile :). te mai aștept, anca
mulțumesc pentru semne
alex
0
GECuminte(linistit) univers! Totusi dincolo de limitele cortinei deschise se pot banui masinistii.O dulceaga mirare nemarcata de semn,legal,nu exista,nu?
0
singurătatea privită ca moarte este greu de suportat. conduce la manifestări ciudate.
iată, spre exemplu:
\" insomnia e o unghie cu care
crestez întunericul până la miez\".
numai bine,
Ottilia Ardeleanu