femeia-fard

, ai scris un poem foarte fain - de jur împrejur uitarea și felurile în care-ai găsit soluția pentru aceste culori și visuri - \"solutia demachiantă cu vitamina C din măceșe\". Mi-e ciudă că nu știi să-l cînți:)

asa e ea...ma intreb unde le tot gasesti ...si toate in Pitesti! precis nu in Trivale
ai descris-o bine, prinde in poetic
(doar cu piele cu tot nu mi s-a parut realist)

Da, este un poem rezistent, valoros, mai ales prin cea dintâi strofă și memorabilul vers următor cu umerașul. Apoi parcă nu mai are atâta originalitate, dar curge șnur. Să nu devină excesiv de previzibilă despărțirea în toate cele \"20 de vorbe cu ile\"! Eu aș acorda celor iubite dreptul de recurs, pentru că altfel sună cam a Barbă Albastră! Ia gândește-te puțin. Dacă se-apucă o poetă să ne nimicească pe noi, ex-bărbații ei, harșt, parșt?!

mi-ar plăcea să cred că ai diluat spre final, tocmai pentru că demachiantele se mai dau și jos, pentru o altă și altă depunere coloristică adecvată ținutei, anotimpului, ocaziei etc.
mi-ar plăcea mai mult \"... dresul ...\" și \"mascara îi curge cu piele cu tot\", așa îmi sună mie mai bine, nu de altceva!
se pare că nici această femeie nu te iubește...
trebuie să mai cauți :)!

totuși, femeia bumerang...

cu plăcerea lecturii,

Ottilia Ardeleanu

va multumesc...

iarina, bucuros ca ti-a placut. Pai ai putea sa-l canti tu si sa-mi trimiti si mie :). Ce zici? Te astept cu placere in lumea asta...

anni, multumesc, partea aceea mai putin credibila a fost singura impotmolire aici :), creandu-l, spun. Daca mai sunt si altele, nu eu spun... Incantat sa te gasesc aici, onorat...

dragos, pai eu nu spun nimic rau despre femei aici :). De ce ne-ar nimici? Ile e undeva dincolo de toate, departe, de neatins, e putin din toate... Oricum ar fi interesant si un raspuns, gen barbatul-iubire sau barbatul-lama/ sabie/ taciune :). Ma bucur ca vii, te astept cu drag

numai bine,
alex

otilia, pai mai sunt si diluari, nu? sincer, eu n-am vrut sa diluez mesajul, nu m-am gandit la solutia demachianta ca la o guma de sters poezia :). Eu mai caut... Cine stie, cand o gasesc iti spun. Sau poate am gasit-o pe ile :). Ma bucur ca vii, multumesc
numai bine,
alex

După femeia bumerang mă bucur să te găsesc prezentându-ne o femeie aparent diferită de prima. Îmi place cum această femeie se descoperă în versurile tale în atelierul ei de înfrumusetare, folosind toate mijloacele ca să fie remarcată. La sfârșitul lecturii constata că, de fapt, este o altă față a femeii bumerang, ca fețele unui diamant pe care îl purtăm pentru că dorim dorim ca el să existe în viața noastră. Remarc, de asemenea, că teama de a se topi sub ploaie sau lacrimi a acestei femei, de fapt, sugerează că ea așteaptă, crede chiar că se păstrează să se topească de dragoste, probabil în brațele lui, ca o zăpadă târzie căzută în mai pe ramurile înflorite ce se topește instantaneu la tingerea primelor raze. E frumos poemul și femeia.

multumesc frumos pentru trecere...
imi place cum interpretezi si te astept cu placere :)
numai bine,
alex