poezie cu pui de găină

însă tema e profundă ține de condiția umană sau aviară știu și eu!

fara conventionalisme, plina de imagini prozaice care insa orienteaza descifrarea mesajului spre zona supravietuirii cu orice pret, aceasta poezie poate fi aseazata alaturi de cele post-moderniste, prin forma si stil;
aprecieri, a(mic)

eu cred ca munca sisifica a bunicii de a scrie mereu poezii si mai ales cu buna stiinta ca poeziile ei ajung mereu in acelasi loc, nu arata decat drumul pe care orice poem il are. nu conteaza ca cineva il citeste sau nu, conteaza ca poetul scrie.
mcm

finalul e la modul \"o masina merge cu 100 de km pe ora; in cat timp va parcurge 100 de km masina?

de cele mai multe ori poeziile, textele tale ma lasa fara replica, si asta face parte din cele mai multe.

nu putea bunica sa fie jurnalista si atunci impacheta carnatii si ouale in ziare? si avea si bunicu ca tot omu un ziar sa poata sa citeasca la masa, si poate nu-l arunca.

fie vorba intre noi, ai mare dreptate, trebuie sa modific. mi s-a mai reprosat ca finalul e aiurea. nu prea sunt in forma, ca arsenal :D, da-mi o sugestie

merci

Toate acele poezii scrise pe hârtia de împachetat și-au atins scopul. Unde ajung ... în suflet sau printre bălării, poate că nici nu prea mai are multă importanță.
Poezia ta are un pronunțat iz ironic și imaginile vizuale sunt precis conturate.

Silviu, si mie imi place sa cred ca tema e profunda.

Amalia, nu cred ca bunica si bunicul experimentau in vremurile acelea sintagma \"supravietuirea cu orice pret\", dar se poate raporta textul la o lupta.

Carmen, am zambit citind comentariul tau, bunica chiar facea o munca sisifica, si chiar n-o interesa daca poeziile ei erau citite sau nu.

Laurentiu, tie ti-am scris mai sus, revin, finalul sufera, stiu, o sa-l modific.

TMM, probabil ca se poate spune ca bunica scria scria articole zilnice, era un fel de jurnalista.

Ramona, e foarte greu sa nu-ti dau dreptate cand zici \"Poezia ta are un pronunțat iz ironic\", desi am incercat sa prezint lucrurile imbibate intr-o esenta dramatica


multumiri tuturor

Alberto,
o buna pohema si o buna lectura... sistem, mesaj etc...am vazut unele comentarii... in mare, lac si fluviu, sunt de acord cu ele.
retin: de fiecare dată bunica scrie o altă poezie
dar meniul rămâne același
ouă
cârnați
țuică de prună
cu prietenie,

ai retinut o strofa care imi place si mie. ma bucur ca apreciez poemul meu
merci de trecere

bunica asta a ta este diferita de /bunica bate toba/, bunica nu aduce niciun plus poeiilor, aplauzele din fata blocului fiind de rutina. faptul ca le accepta soarta asta ma face sa cred ca finalul e gasit in pripa. ai vrut ceva melancolic si a iesit ceva melodramatic si fad. mai incearca.
sincer, cea mai slaba strofa este asta
/vecinele o aplaudă de fiecare dată
uneori
pensionara de la 3 lăcrimează/, pentru ca nu reda acea parte din cotidian care sa ridice cursul poeziei. puteai sa fotografiezi altceva.

finalul e scris in pripa, chiar acum ma gandeam cum sa-l modific. merci de trecere, te mai astept

sugerez bunicii sa-si devieze traiectoria sublimarii impulsurilor catre o destinatie cazona, benigna si calduroasa, de pus in sosonii bunicului ori pe sale, in zilele cand bate crivatul in baraca...
...ceea ce poate modifica substantial istoria literaturii romane si adn-ul nepotului, pe care-l felicitam corespunzator pentru o asemenea delicios de unsuroasa descendenta:)

ce m-as face fara tine si spiritul tau de observatie?! tu de pe ce planeta esti?! ca de pe asta, de unde e si bunica mea, nu esti sigur.
glumesc-glumesc

mi-a placut commul tau, merci si te mai astept

e foarte frumoasa bunica ta Alberto...oare de ce nu o vad cei din jur (nici macar bunicul, decat daca \"are chef\"?) poate pentru ca sunt foarte singuri si instrainati...ea este centrul textului tau...

viziunea ta e foarte corecta, centrul textului este bunica, adevar ai grait

merci de trecere si felicitari ptr stea