Adrian Erbiceanu

Poezia nu are varsta. Scrisa acum, sau mai de mult, daca poate face o singura fibra sa vibreze, la auzul sau citirea ei, si-a atins scopul. In cazul volumului mai sus mentionat, cat de bine am izbutit sa urc cele 101 trepte, ramane de vazut. Ajuns \"fara coperti\", nu mai am destul curaj sa ma destainui. \"Confesiunile\" au fost scrise \"pentru doua generatii\". Cea de a treia poate sa mai astepte.
Multumesc pentru \"falsa\" prezentare. E pe solutie.

Elena,

Si eu sper ca Radu va putea pune pe picioare libraria virtuala. Ar fi un bun castigat pentru toti. Multumesc pentru felicitari.

Mihaela,

De fiecare data m-ai luat prin surprindere dar, de fiecare data, am gasit un raspuns. De data asta, cuvintele, pe care spui ca le asez atat de usor in poezie, nu se lasa asezate.
Multumindu-i autorului articolului pentru incercarea de disectie facuta pe marginea volumului mentionat, nu ma pot opri de a nu face acelasi lucru la vederea cuvintelor tale de apreciere.

Silvia,

Ai ales gresit poemul pentru a face propunerea din finalul comentarii tale. Eu sunt uimit de \"uimirea\" ta! Unde vezi dumneatale ca poezia este \"bine structurata, cu o forma bine pusa la punct, cu idei clare...\" etc, etc, etc. Vorbe aruncate in vant!
Ritmul schioapata pe intreg parcursul. Rima este de o facilitate exasperanta, cu multe deficiente. (Accente prozodice stranii pentru un poet versat: spargatorului/ dormitorului ; rime imperfecte: totul/locul, carne/palme).
Cat despre \"idei clare\" si \"profund umane\" este destul sa citesti prima strofa.
Departe de mine ideea de a denigra valoarea sau capacitatea autorului. Dar nu poezia aceasta era cea mai potrivita pentru a propune revizuirea nivelului autorului. Daca o faceai la poemul \"Botanica varstei\"... O, DA!

Domnule Eugen,

Cititorul roman nu este inca pregatit pentru stilul dumitale direct de a scrie. El vrea sa citeasca numai ceea ce nu-l deranjeaza. Nivelul dumitale de acces, o dovedeste.
Textul de fata nu se ridica deasupra altora dar arunca o lumina aparte asupra unui Om, a carui inima este larga si a carui minte este deschisa. Pentru aceste calitati, ca semn de solidaritate, o steluta.

\"Eminescu n-a existat\".
Asa incepe binecunoscuta poezie scrisa de Marin Sorescu, una dintre cele mai frumoase poezii care i s-au dedicat, vreodata, marelui nostru poet. Poezia s-a intitulat simplu: \"Trebuiau sa poarte un nume\". Si este antologica.
Acum, vii dumneatale si intitulezi ceva care \"miroase\" a rufe nespalate si a scursori umane scapate, pe undeva, prin pantaloni: \"EMINESCU\". E un sacrilegiu!
Daca \"poetul este un miros\",dupa cum vad ca ai afirmat mai sus, simta-te poet! Eu simt nevoia sa fac o baie!

Adrian,

M-am trezit cu ochii la sonetul tau. Fii bine revenit! Si, daca tot ai decis sa te \"intorci\", stai cu noi. (Ai inteles, cred, ca glumesc!) Ai devenit o necesitate pentru noi, cititorii tai. Si, chiar daca nu zilnic, asteptam cu aceeasi nerabdare sonetele tale \"muscand zabala timpului...\".

P.S.: Poate ca ultimul vers l-as fi scris: \"Sa-mi pot plati pacatul inzecit.\". Pentru ca nu se stie niciodata daca...

Cu prietenie,

Adrian,

Un sonet \"al atingerii\". Un vis care se vrea realitate. O realitate care se lasa asteptata. O asteptare care devine poezie. Felicitari!

La multi ani, fratioare!

Sa fii sanatos si sa ne aduci cat mai multe \"semne\".

Elena,
Am sa-ti dezvalui un secret. Eu nu aleg cuvintele; Ele ma aleg pe mine. Nu ma folosesc de dictionare atunci cand le astern pe hartie. Cuvintele se aseaza la locul lor, firesc,
fara sa-mi ceara aprobare. In schimb, daca este cazul, le verific, pentru a fi sigur ca reflecta ceea ce am vrut sa spun.
In cazul de fata, cuvintele, pe care le-ai mentionat, nu-mi par de loc a fi \"grele\". \"Imuabil\", din expresia:\"Un imuabil gand\", este un cuvant cunoscut, mai rar folosit, este adevarat, dar care s-a cerut ca o necesitate pentru a a-mi da posibilitatea de a creea o situatie absurda,(\"ironie subtila\", cum bine spui,) alaturandu-l de expresia: \"ce se destrama\".
In cazul al doilea, ce pot sa spun? Am invatat cuvantul, pe cand eram in casele elementare, la nu mai stiu ce ora, ascultand vrajit aventurile iesite din comun ale unui oarecare Imparat, numit simplu: Alexandru Macedon.
Folosesc, este adevarat, din cand in cand, si cuvinte mai rare. Dar nu uita ca sunt supus, zilnic, la un adevarat bombardament de cuvinte englezesti si frantuzesti. Si asta de aproape 25 de ani. Dar asta este o alta poveste.
Ma bucur ca ai intrat pe pagina mea.
Pe curand

O \"Intamplare de toamna\", plina de sensuri.
O toamna - anotimp al anului, o toamna - anotimp al vietii.
Mi-ar fi placut ca strofa a doua sa fie strofa de final.
Ce frumos suna:
\"...se rupea frunza plecand spre inceputuri.\"
Mesianic!

Adrian,

In imposibilitate de a frecventa site-ul, pentru o perioada
de timp, datorita unor file sterse din memoria calculatorului, revin astazi sa aflu noutati si dau peste \"Psalmul 4\":
...\"Acest izvor de liniste si bine
Hraneste clipa scursa pe obraz,
Ca cel supus pornirilor straine

Sa nu rodeasca umbra-n cuget treaz\"...

Suna ca o lumina, ca o liniste care ne invaluie si ne ocroteste. Prevad ca am sa am o zi buna. Si ca mine, probabil, toti cei care te citesc. Pe curand.

\"Apele lumii plutesc in deriva,
Cu gandul pribeag, obosit, deopotriva.\"

O evolutie rapida spre poezie de la prima ta afisare \"Copil de strada\" si pana la cea de fata.
Ai ceva de spus.
Spune!

Domnule Nimerencu,

Ca experiment, poezia este reusita. Respecta metrica iar rima este de calitate. Problema apare atunci cand cautam sursa. Seamana prea mult a Eminescu. Pare o versiune parodica a binecunoscutului poem \"Calin\" (File din poveste).
Daca te opresti aici cu experimentul, e bine. Daca continui,
fii atent pe unde calci, ai in fata nisipuri miscatoare!
Ti-o spune un prieten.

Ideea de a purta un dialog cu cititorul este interesanta.
\"Criza\", scrisa direct, ca de la inima la inima, merita toata atentia. Frumos!

Adrian,

ai \"semanat un mar\" fara sa te gandesti la consecinte. Abia cand ai dat cu ochii de Eva ai observat ca \"se clatina campia si desisul\". Prea tarziu, ca sa mai salvezi ce se mai putea salva, ca si Noe, te-ai facut \"carmaci de bronz\" si te-ai lasat dus de valuri. Agatat \"de un catarg uscat\", nou Columb, privesti lumea cu alti ochi si te minunezi. Si ne minunam si noi! Spor la treaba!

Ovidiu,

Stiu ca astazi poeziile, in marea lor majoritate, se scriu fara a tine cont de punctuatie si, de multe ori, in goana dupa senzational, fara sens. N-as putea spune ca poezia de fata nu promite, dimpotriva, gasesc ca are destule parti bune. Ceea ce ma deranjeaza este incercarea, excesiva, de a fi cu totul si cu totul original, in detrimentul respectarii unor adevaruri confirmate de realitate.
Spui: \"m-am asezat comod
pe-un ricoseu de glonte
ce nu se aude
el
chiar nu se aude
si de-abia a fost inventat\"...
Nonsensul apare de la inceputul frazei. \"Ricoseu\" inseamna o schimbare de directie a unui obiect cand intalneste un obstacol. Stiu ca stii asta. Intrebarea este cum poti sa te asezi pe asa ceva. Mai departe afirmi ca \"nu se aude\". Poetic, s-ar putea! In realitate, este imposibil. Daca nu-l mai auzi, nu mai esti. Partea finala vine cu surpriza: \"si de-abia a fost inventat\". Cum ai putut atunci sa te \"asezi comod\" pe ceva ce n-a existat?
Vreau sa fiu inteles corect. Vad ca ai inceput sa postezi poezii pe site. Interventia mea e facuta sa ajute. Daca ai sa acorzi atentia cuvenita cuvintelor ai sa fii citit.
Iti doresc succes!

Antonela,

Cu tot respectul, e prea mult Bacovia. Si, pentru ca scrii in versuri cu rima, \"noi / flori\" nu rimeaza. Se poate corecta foarte usor daca te apleci, putin mai mult, asupra textului.

\"daca as fi timp
tu ai deveni eternitate\"

Foarte frumos spus. Felicitari.

O Glossa scrisa lejer, reflectand o filozofie a strazii, facuta sa placa. Fiind o forma mai dificila a poeziei, usurinta cu care este scrisa, surprinde si dovedeste mestesugul autorului. Cateva mici observatii: la strofa a doua \"magazine\" nu rimeaza perfect cu \"paine\" (o rima perfecta, pentru \"paine\" ar fi \" maine\") iar versul \"sta in destul mijlociu\" (strofa a saptea) pare fortat. Nu vreau sa se creada ca sunt prea sever dar, la o poezie frumoasa, cum este cea de fata, nu trebuie facut nici un fel de rabat.
Felicitari!