Adina Ungur

În Cluj-Napoca, la întâlnirea cu poezia vor veni tineri poeți, recitându-și din creații, de asemenea se vor prezenta noi apariții editoriale, joi, 9 martie, începând cu ora 12, la sediul Uniunii

Concursul de poezie si pictura \"Dor de Dor\" In conditiile integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, unele elemente traditionale ale mediului satesc si ale sufletului taranului sunt in

Teea Mirescu are bucuria de a oferi celor interesati de poezia ei, al doilea volum de versuri semnat de autoare: \"Dimensiunea imbratisarii\". Date tehnice: Teea Mirescu, \"Dimensiunea

La kilometrul 0 al capitalei Ardealului, în inima orașului se află undeva în subsolul unei clădiri cu fațada, în stilul secessionului vienez, un loc al intrunirilor culturale, numit Polul

măcelarii de ființe bipede cresc peste tot uneori și nu foarte rar răsar chiar din asfalt firesc si absolut gregar sunt mulți și lumea le umplu buzunarele și brațele cu bunăstare oamenii

Mă întreb în ce fel aș putea prezenta o personalitate literară atât de complexă ca cea a scriitorului clujean contemporan Marcel Mureșeanu - al meu poet preferat și totodată mentor spiritual si nu

cu șorț perlat de scoici decojite pășea pe linia vieții din palmă mima un sărut torențial, noaptea albă cu tuș ipocrit, pe coli ipocrite tu nesăbuit treci prin hol pe grăbite abia ți-am

umblu fără de mine pe ascuțisul unui drum înclinat bizar într-o aripă sau mai bine într-un gând flămând umblu desculț pe tăișul gândului meu dintre tâmplele mele întins

MIMA mimez ferestre de suflet-copac prin care îmi migrează peștii trasând urme transparente traiectorii fluide împletite parcă mimez umbra cuiva chipul și-n tot acest timp suntem doi

PENURIE cu șorț perlat de scoici decojite pășea pe linia vieții din palmă mima un sărut torențial, noaptea albă cu tuș ipocrit, pe coli ipocrite tu nesăbuit treci prin hol pe

acolo pe culme se învață anatomia corpurilor stelare de-aceea geometriile imanente nouă vor fi invariabil singulare există acolo un anotimp al mirării o lume spre sus spre departe nimic

mama pornise cu masina salvării in miez de noapte, imi amintesc era vacanta de vară si multă vreme incolo sirelele acelea aveau să-mi pomenească de tine plecase si tata cu au si vai si cu ah, in

cu fiecare rană vom tot țipa muțește, durut și stins până când glasuri se vor risipi când fiecare verb își pierde sensul a plânge a aștepta a împlini cu toate rănile, ca iovii, ne obișnuim