Adina Ungur

Ce drăguț! :) mi-a făcut lectura și numai bine că te-am regăsit, Victor, să te salut, după o mie de ani. (O să zică lumea că suntem Tutancamoni, dar nu-i nimic). Cu tot zâmbetul stârnit de poezia copilului din tine. M-am uitat să văd dacă e scrisă de 1 iunie, mmm, aproape. Am recitat-o, e extraordinar de ofertantă, din punct de vedere actoricesc. Păcat că nu prea merge la personaj feminin, dar o salvez, că cine știe cui am să o dau să o recite. Excelent! Jos pălăria!

Ce fain! Bune epigramele, toate! Felicitări! Ultima, face tot deliciul, ”save the best for last”. Am văzut anunțul concursului și aproape că-mi venea să scriu și eu câteva. Și m-am bucurat să văd că Satiriconul încă are activitate serioasă și constantă. Steluța e pentru minulesciană. :)

Felicitări!
Ai de ce! Singurul lucru de care ai nevoie este credința! Știu, am fost acolo! Și așa m-am întors. Și sunt bine. Iar tu chiar ai de ce. Sus, cât mai sus cu inima și gândurile! E atât de multă lumină aici, nu trebuie decât să iei din ea. Acum. Pentru întuneric e timp destul. Celălalt timp, care oricum vine, din păcate. Și nu în ultimul rând, felicitări pentru o activitate publicistică atât de bogată!

Mi-era dor nostalgic de un rondel. :) Așa că, bine că l-am găsit.

E puțin obositoare alternanța de litere majuscule și litere normale. Probabil ar trebui să folosești majuscule doar după punct și ar ajuta lecturii. Sau să nu pui punct. E un pic de curățat acolo. În rest, chiar drăgută perspectiva în care ești văzută de burete, autoironia face tot farmecul poeziei. Cred că poți câștiga mult în discurs dacă mai tai pe ici-colo, nu mult. Un final drăguț, care m-a făcut să zâmbesc.

Ceva cade puțin verosimil în discurs, poate partea cu școala, geografia, moartea și berăria, dar poate ăsta ar putea fi de fapt farmecul, nu știu. Per ansamblu plăcut, cu toate că rămân cu senzația de decupare destul de bruscă a discursului, pe alocuri.

În partea a doua devine ceva mai interesant. Nimic nou dar bine punctat. Ce mi-a plăcut ”împreună ancoram zenitul în prezent”. Dar partea cu ”nu mai am putere” nu e prea grozavă, când formulezi așa, te poți aștepta ca cititorul exact acolo să-și piardă interesul. Se mai poate lucra.

Victor, mă bucur că evocă și acum aceleași emoții ca în cenaclu, iată că nu are vârstă, nu se demodează și rămâne valabil peste ani! Nici nu aveam nevoie de mai mult, discuția noastră m-a fericit! Am un respect deosebit pentru toate cultele sau religiile de pe pământ, care propovăduiesc despre lumina sufletului, transcendere, în multiplele forme spirituale aplicate. De aceea, printre lecturi, simțindu-mă un fel de șaman, am avut inspirația să redau emoția în versuri. La un moment dat am avut o schită în tuș, după care sculptasem eu cu o daltă neascuțită bine un basorelief într-o bucată de lemn tămasă din copacul copilăriei mele. N-am terminat lucrarea, am lăsat-o câțiva ani așa, iar mama, într-un exces de zel al curățeniei mi-a aruncat bucata respectivă de lemn. Asta e, am regretat. Dar ceea ce făcusem eu se potrivea extrem de bine cu ideea acestei poezii. Poate o voi reface cândva, în tuș. Mi-a părut bine! :)

Florian, mulțumesc că ai reacționat pozitiv și că ai fost acolo!:)

Camelia, știu că mi-ai fost alături cu gândul, multumesc! :)

Djamal, consider că ai fost alături și pentru aceasta îți mulțumesc :)


Ela, chiar a fost frumos! Ne-am bucurat cu toții de căldură și lumină. Le aveam cu toții, la purtător. Mulțumesc! :)

Ioana, a fost frumoasă ziua! Chiar s-au potrivit toate, ca să ne mulțumească și pe noi, prietenii poeziei. Mulțumesc de gândul bun! :)
Dana, îți mulțumesc sincer pentru posibilul întâlnirii noastre! servus! :)

Felix, mulțumesc pentru gânduri, sâmbătă nu se putea, trebuia să fiu înapoi, acasă, precis vor mai fi ocazii. Ai un volum la Adina Stoicescu. :)

Dorin Cozan, ce bine că îți place! Au rămas atât de puțini vizitatorii-comentatori pe la paginile mele, încât a recunoaște public că îți place poezia mea este deja un gest de curaj, poate, rar, pentru care îți mulțumesc. :)

Aurel, mulțumesc pentru gânduri, chiar a fost o sărbătoare! Un eveniment extrem de plăcut, ca între prieteni. Cu zâmbete pe buze și drag de ei! :)

Luminița, ce bine! Nu a fost întâmplător faptul că mi-ai fost alături, mai sus, de altfel, am și demonstrat aceasta. Cu mare drag și prietenie, dintotdeauna, mulțumesc! Ție și nu numai! :)

Claudiu, așa să fie! Mulțumesc că ne-ai fost alături cu gândul. Inspirațiune multă și ție! :)

Liviu, n-ai fost fizic, dar sufletește, ai fost printre noi! Da, deosebit eveniment, chiar m-am simțit minuat. Iar eu să pot spune așa ceva, este rar! Mulțumesc că nu m-ai uitat! :)

Dragilor, vă mulțumesc tuturor pentru gândul cel bun! Librăria Mihai Eminescu s-a umplut pentru câteva ore de aerul prietenesc și cald al poeziei. Chiar dacă uneori ea mai dezvăluie și părți luminoase însă ale calvariei pe care trebuie să o duc mai departe, cu mine! Recunoscătoare că mi-ați fost alături, a voastră,

Adina Ungur

Îți mulțumesc frumos, Maria, pentru că ai consemnat, pentru discurs, pentru că ai fost acolo, pentru că m-ai citit în toți anii aceștia și pentru urare! Să ne întâlnim tot în ocazii de acest fel! Cu drag!

De asemenea, le mulțumesc și domnilor Dan Jumară, fiindcă m-a primit la Muzeul Literaturii, cu brațele deschise, domnului Emilian Marcu pentru că și-a rupt din timpul său pentru a-mi fi alături și a prezenta volumul și domnului Florin Țupu pentru frumoasele colaborări, analiza care s-a extins la nivel de personalitate spirituală și frumoasa urare spor în lucrul la fișa de zbor!


Dragă Adelina,

sunt absolut încântată să știu că tu ești unul dintre cititorii pentru care a fost scrisă cartea, cu drag se va opri la tine, un loc unde e primită ca la ea acasă. E un sentiment de împlinire, care evident, mă încântă! Și îți mărturisesc că și eu iubesc poezia ta simplă, directă și cu imagini inedite!

Ioana,
fii scuzata! :) Într-adevăr te-am căutat cu ochii prin sală și nu te-am găsit, acum am înțeles și de ce. Ai la mine un volum.

Dana, mulțumesc pentru gândul cel bun, cu adevărat m-am simțit foarte bine la Casa Pogor și nici o clipă nu m-am îndoit că va fi așa. Salutări din Cluj!

Erika, mulțumesc pentru popas, e confortabil să știi că ești citit iar tu ai prins bine, semn că poezia mea a ajuns la tine, chiar dacă, din spate de ecran.

Petre, mulțumesc! Felicitări și ție pentru lansare și carte, sper să ne reîntâlnim tot în asemenea ocazii fericite pe la București și nu numai. Cu bine!

M-am simțit minunat la Iași și pentru asta le mulțumesc din suflet:

Domnului Director al Muzeului Literaturii Române, Iași, Dan Jumară, care s-a implicat în mod direct în organizarea evenimentului ce s-a derulat în spirit junimist și l-a moderat cu pricepere și implicare!

Domnului scriitor Emilian Marcu pentru discursul pertinent și la obiect, care m-a onorat, bucurându-mă că l-am cunoscut și pe dânsul, fiindcă parte din scrieri deja îmi erau cunoscute și apreciate!

Scriitorului Florin Țupu pentru referința de pe coperta a patra și pentru că a analizat din punct de vedere structural și antropologic construcția (de spirit) a volumului, dorindu-mi a avea spor în lucrul la \"fișa de zbor\" și pentru că mi-a dat senzația confortabilă a empatiei cu poveștile mai inedite de printre versuri!

Doamnei Maria Prochipiuc pentru toată lectura și părerile lăsate de-a lungul anilor, surprizele făcute de ziua mea și nu în ultimul rând pentru discursul pe marginea lecturii volumului!

Și să mă bucur de cei prezenți, Daniel Bratu, Alina Manole, Paul Gorban, Lidia Bârsan, care a a dispărut repede. L-am recunoscut și pe Șerban Axinte, care nu a participat la eveniment. Mulțumesc și prietenei Livia Jumară cu prietenul ei Dragoș, pentru că mi-au fost alături și m-au ajutat în organizare. Tuturor cititorilor și tuturor celor ce au rezonat vreodată cu versurile mele! Și Iașiului, că m-a primit în noiembrie, la el.

Cu prețuire și drag,
Adina Ungur

Helau, Adrian Firica, mai este azi, miercuri, joi si vineri, asa ca daca veniti la Cluj, sunteti invitatii mei! Pe bune!
Ca uite, daca au vazut colegii mei ca tot ma ocup cu \"scriptologia\", m-au pus sa scriu eu invitatiile, asa ca cine imparte, parte isi face cu vreo doua-trei invitatii in plus. Glumesc, dar totusi, daca intr-adevar sunteti in Cluj, ar fi pacat sa nu treceti pe la reprezentatiile din festival, care se anunta a fi interesante iar eu am o adresa de mail in profil.

Mai ales ca n-ati reusit sa vedeti \"BARBÃ DE ZÃPADÃ; PRÃJITURILE DIN OZ; CUVERTURILE FARAONULUI SMUCINHAUSEN; VESTEA RECELUI REA; ALI CE ÎN ȚARÃ LE FÃCU MINUNI LOR, AMÂNÃTORUL PREFABRICAT,\" :))
dar mai ales \"COCOȘELUL CU PUNGUȚA DE DOI BANI\" , (foarte tare), asta, mai ales ca si joc in ea, o sa le spun colegilor poanta, sper sa le placa. Cel mai nasol a fost ca inca din prima zi, adica de ieri, s-a spart teatricelul nostru, au intat hotii pe la dulapuri, ne-au rascolit recuzita, am tras o spaima ca ne-au furat costimele sau papusile (asta era toata valoarea noastra), dar nu le-au luat. Au tras o dusca din palinca si vinul cu care i-am asteptat pe oaspetii din Bucuresti si cam atat a fost. Ba, au mai spart si sediul PNL, la fel, fara sa poata suptiliza ceva. Daca ne-ar fi vazut fluturasii lunari, s-ar fi lasat pagubasi, dar cred ca le-a lipsit ceva la mansarda, sa sparga ei un teatru de papusi! Bine ca s-au terminat toate cu bine, fiindca am jucat \"punguta\", (fara bani) cu mai mult chef si energie decat chiar la premiera.

Multumesc pentru semn!

E posibil să mă fi exprimat alambicat, de aceea mă văd nevoită să revin și să-mi simplific opinia. Pentru a nu vă reține prea mult atenția am să încerc să folosesc cât mai puține cuvinte.

Nu se pune problema de modele de articole, nici vorbă, lucrurile sunt mai simple, sper să mă fac înțeleasă mai bine, acum.
Textul sub care tocmai am lansat comentarii este un ANUNȚ. Anunțul făcut de Maria se referă la o apariție editorială. Acest anunț ar fi putut să se constituie într-o singură frază, în care s-ar fi enunțat autorul, titlul cărții, editura, data apariției, etc. La fel de valabil ar fi fost și atunci, ca anunț, ca și acum, în forma în care este. La fel de mult ne-ar fi bucurat apariția cărții în cauză. Este o veste, un anunț. Însă, Maria a inserat mai multe date decât doar două-trei fraze, în textul ei, din dorința de a pune la cunoștință publicului cititor cât mai multe informații despre autor și cartea proaspăt apărută. A folosit referințe, imagini și poezii ilustrative. Dimensiunea extinsă a acestui anunț l-a făcut pe Florin Bratu să reacționeze puțin injust față de bonomia gestului Mariei de a face acest anunț. Nu era cazul să vorbească în acești termeni, ci mai cinstit ar fi fost să o roage pe Maria Prochipiuc să-și spună și ea părerea, ca referință la această carte. (Personal, mi s-a întâmplat același lucru, când Tudor Negoescu m-a rugat să aduc și referințe critice, în cazul unui anunț de apariție editorială, fapt pentru care m-am conformat și toată lumea afost fericită). Maria Prochipiuc nu este obligată să facă acest lucru și anume să scrie o recenzie sau o referință critică la acest volum, dar doleanța lui Florin Bratu ar fi putut fi exprimată în termeni mai blanzi. Maria Prochipiuc va face o referință critică la această carte, dacă va dori, pentru că, repet, nu este obligată să facă așa ceva! Maria Prochipiuc a dorit doar să împărtăsească vestea apariției cărții de debut a lui Ionuț Caragea, membrilor acestui site. Și foarte bine a făcut! (Nu are rost să mai spun de ce, pentru că este evident!)
Deci, am vorbit până acum despre un anunț.

O RECENTZIE, o referință critică, o notă de lectură, o cronică, un eseu sau o prezentare a unei cărți se dorește a fi o LUCRARE de teorie și critică literară, o creație axată pe lectura cărții în discuție. Aceasta, spre deosebire de simplul anunț (cu care nu are nici o legătură) este o lucrare bazată pe studiu și devine la rândul ei o creație a cuiva referitoare la lucrarea altcuiva.
O recenzie nu se scrie cât ai pocni din degete. Ea presupune un studiu al cărții analizate, presupune și multe altele, nu le mai spunem. Nu este nici comod, nici extaziant, nici la îndemână să scrii un articol de critică literară! Munca la o asemenea lucrare presupune multe altele, dincolo de mult studiu și lucrurile astea ar trebui foarte bine înțelese, pentru că dacă Maria Prochipiuc face acest gest în nenumărate rânduri cu mulți dintre autorii poezie.ro, o face absolut voluntar, dezinteresat, o face rupându-și din timpul prețios, pentru această comunitate și membri ei. Acest lucru nu numai că nu are preț, dar este un gest de o noblețe rară (și-acum mă refer la articolele de analiză a textelor membrilor poezie.ro pe care, voluntar le face). Maria Prochipiuc ne citește și ne iubește pe fiecare dintre cei pe care îi atinge cu un cuvânt. De aceea nu există cuvinte potrivite pentru a-mi exprima respectul față de un suflet atât mare și un om așa de uriaș!

Rezumând comentariul anterior, am propus două opțiuni de încadrare a textelor în plus față de cele ce există, una pentru anunțuri și una pentru textele de teorie/critică literară.

Mădălina Maroga, nu ai greșit cu nimic, iar eu nici pe departe nu m-am gândit la tine când vorbeam despre acordarea steluțelor, ci era doar o constatare mai veche: îmi amintesc că în timp ce unii autori veneau la anunțurile făcute de mine și acordau steluțe doar pentru semnalarea unei cărți, (desigur, în mod simbolic, bucurându-se de întmplarea evenimentului), eu aș fi vrut să intervin și să trimit acei membri, la pagina autorului în cauză, însă am tot ezitat-amânat să o fac. Cel puțin eu, cred că așa as fi procedat. Adică, mi-aș fi exprimat bucuria într-un mod mai pragmatic (cu un comentariu sau mai multe la poeziile autorului sărbătorit). Era doar o idee, desigur, nu trebuie să procedăm cu toții la fel, însă concret, mai mult îl vom ajuta pe autor cu o părere sinceră la un text al lui, decât cu una grăbită, lăsată la un anunț făcut despre el. (Din nou te atenționez să nu cumva să interpretezi că mă refer la tine, pentru că ceea ce spun este la modul general). Poate că nu văd eu bine lucrurile, regret dacă am făcut o sugestie aberantă (era un gând care de multă vreme mă urmărea).


Felicitări lui Ionuț și mulțumiri pentru semnalare, Mariei, care sper să ne ierte pentru toate neînțelegerile pe care le-am exteriorizat, aici!

Victor, nici mie nu-mi place grozav titlul, de obicei nu am probleme la titluri, dar uite că mi-a venit și mie rândul. Dacă ai o sugestie, până îmi vine în minte ceva, e bine venită. Mă bucur că ți-a plăcut și că ai trecut.

Sigur că ne cunoaștem, să tot fie vreo 10 ani de când frecventam cenaclul, n-am spus nimic fiindcă eram convinsă că nu mă recunoști, eu fiind o prezență extrem de timidă/emotivă, dar nu lipseam deloc. Îmi amintesc chiar și când ai citit, Emil Neșiu mi-a atras atenția asupra poeziei tale sensibile. Eu mă tot pregăteam să citesc, dar nu îndrăzneam. La un moment dat mi-am luat inima în dinți și m-am citit, cu voce tremurândă și bâlbâită, aveam niște emoții de aproape că nu mai vedeam nimic pe foile acelea, deși erau unele poezii pe care le știam pe din afară. Atunci scriam simbolist, scurt și plin de esențe, oarecum încifrat, ca nu cumva să-mi dau în vileag sentimentele sau să nu cumva să fiu o romanțioasă, să nu scriu o poezie blegoasă, vorba unui coleg. Deși, textele blegoase nu-mi stau în fire, sensibile, da, dar nu lălâi, nu prea. Între timp am făcut și teatru și radio și mi-am impus să nu-mi mai tremure glasul când mă citesc, fiindcă într-o emisiune a domnului Petean, era să mă înec de emoție când m-am citit. Am zis, domnule, nu se mai poate! Așa că acum e ok, mă citesc în intonații bune, deși, aș putea și mai bine, însă asta e, firea omului, greu o stăpânești. Însă mi-e dor de cenacluri, de proza lui Laurențiu Mihăileanu, pe care l-am întâlnit chiar aici pe site, proza lui Adrian Grănescu, Lucian Pop (oare unde este, ce mai face că nici vorbă să-l mai văd, de ani) și de poeții clujeni. Păcat că nu mai avem grijă, măcar prin cenacluri de poeziile noastre și de noi! Numai bine, Victor, mă bucur că ți-ai amintit! :)

Cu prietenie!

Fina emotia poetica la tine, ca intotdeauna. Pozitiva si plina de speranta. Imi place mai ales fata inflorita si arzatoare in iarna. Cu drag vin sa citesc la tine printre poeme. La multi ani!


p.s.

Victor, prieten vechi si drag, te invitam cu bucurie la Cenaclul de Seara, care are loc lunar la Casa Municipala de Cultura. In vechiul loc al Cenaclului de Joi. Acum va fi vineri. Data trecuta am povestit cu Horia Muntenus despre tine si tare ne-am bucura sa te avem printre noi. adinaungur@yahoo.com

Adelina, Ștefan,

am să vă rog să vă adresați Casei Municipale de Cultură, eu am primit comunicatul și l-am facut public, mai multe detalii nu vă pot oferi.

Daniela Gifu (CMC)
0264595322

Multumim pentru gandul cel bun, pentru semn si pentru atentia ta, Maria Tirenescu, prietena draga! Felicitari laureatilor si lui Doru! Cu bine!

Djamal, multumim frumos, mai cu seama ca stim ca gandurile de bine vin de la un fost clujean. Ma bucur ca a ajuns si la tine stirea, evenimentul a fost, asa cum ne asteptam, unul placut, de bun augur, la care, cu totii ne-am simtit bine, inceptand de la copiii participanti si pana la organizatori. Salutari de la Cluj!

Florin Caragiu, multumim frumos. Speram si noi ca urmatoarele intalniri sa fie la fel de frumoase sau si mai si, sunt serate literare, deschise pentru toti. Cu bine si tie!

Dana Stefan, cu drag, din Cluj, poate vom aduce si o cronica, daca tot exista nostalgici. Multumim pentru gandul cel bun, eu cel putin, aveam senzatia ca nu mai intereseaza pe nimeni activitatile literare din Cluj, ci doar cele din Bucuresti, dar uite! Multumim, sa auzim de bine!

Tamara, multumim de gandurile frumoase! E o varianta cu poetii basarabeni, ne vom gandi la varianta aceasta. Deocamdata suntem la primul Cenaclu de Seara in Cluj, voi reveni cu o adresa de contact, la care sa te poti adresa in sensul acesta. Ideea este buna, tinem cont de ea! Cu bine!

Andrei, așa este, mulțumesc! Corina, mă bucur că ți-a plăcut și că ai remarcat ceea ce trebuia remarcat. Așa este, la ceea ce spui, singura mea sugestie este sinceritatea, în afara acesteia, nu există credibilitate. Însă, nu știu, problema sincerității și a asumării, de multe ori e dificil de pus în texte. Cu bine! Alina, mulțumesc frumos, nu știu de ce aveam senzația că nu-ți plac poemele mele. Surpriză plăcută să te văd aici! Mulțumesc tuturor, nu am fost decât sinceră. Cu bine!