Mediu
![\"Photobucket](\"http://i8.photobucket.com/albums/a3/lunaplina/copertafata.jpg\")
Scriitorul canadian de origine română, Ionuț Caragea și editura STEF din Iași, anunță cu plăcere apariția volumului de poezii intitulat “Delirium Tremens”.
Acest debut editorial este un moment mult așteptat de către iubitorii de poezie lirică din România cât și de comunitatea română din Montreal.
Cunoscut drept “Omul născut pe Google”, pentru stilul său poetic original și pentru viziunea sa unică asupra poeziei, Ionuț Caragea, poet nonconformist și iremediabil îndrăgostit de cuvânt, ne introduce într-o lume fantastică, într-o lume a patosului și a visării.
Cartea sa, publicată de o manieră impecabilă de către editura ieșeană, conține un număr de 113 poezii încadrate în două cicluri:”Și câte ar mai fi de zis” și „Delirium Tremens”.
``...În prima parte a volumului, răspunsul este evident și evocator: plecarea în autoexilare, dorul de Mamă, de Þară, de Marea Neagră și de iubirea pe care a gustat-o, dar numai pentru un scurt anotimp.
În cea de-a doua parte, autorul își invocă celălalt eu, delirul său fiind totuși controlat de meditația poetică. Nu de puține ori inflexiunile morbide în care autorul evadează gnostic ne introduc într-o lume apocaliptic-sentimentală în care demonii fac pact pentru a-l ucide pe Mesia. Autorul este un justițiar de modă veche, un clasic renăscut, apelând însă la cutia de rezonanță a cuvintelor moderne.`` (G. Filip)
Vom spicui alte câteva cuvinte din prefața și postfața volumului, realizate de către reputatul poet liric român George Filip, respectiv poetul ieșean Florin Þupu:
“Fire intuitivă, priceput cititor în palmă a tainelor lumii, poetul se răsfață uneori, dar o face într-un mod controlat, dirijat, folosind un limbaj liric, sportiv și filozofic, jonglând cu noțiuni și subiecte spontane având uneori caracter de unicat. Unele dintre poeme poartă tehnici abracadabrante, dar halandalismele folosite îmbină noi structuri poetice care dau versurilor muzicalitate și sensuri noi.” (G. Filip)
„Revenind la prima impresie, am receptat actul artistic propus de Ionuț Caragea ca pe un download al unui mesaj cosmic, acolo unde raiul e ceva comod și are acea trăire intimă, consumată cotidian, de parcă divinitatea ar sta în fotoliu, urmărind la TV un scenariu cu personaje umane. Într-o anumită configurație, da, traiectul autorului comensurează acest arhetip matematic: eu la pătrat egal Dumnezeu.
... Și toată poezia lui Ionuț Caragea este funcțională în sensul în care dragostea este cuvânt, beție de cuvinte, dar cuvintele acestea substituite organic nu sunt așa pentru că sunt controlate, mai degrabă este un mod al poetului deja impropriat adânc, de a se simți în interiorul cuvintelor, de a-și face acasă, încă o dată, toată viața.“ (F.Þupu)
Vom sublinia mesajul adresat de către poetul Ionuț Caragea autorilor de poezie contemporană prin care se face apel la bogația de cuvinte a limbii române, la limbajul pur, nealterat și rafinat care diferențiază poezia de vulgar, într-o lume în care noi toți avem nevoie de iubire.
Datele privind lansarea oficială a volumului, vor fi anunțate ulterior.
Încheiem prin prezentarea câtorva dintre poeziile prezente în volumul “Delirium Tremens”, semnat de către omul...
M-am născut pe Google
m-am născut pe Google
am deschis ochii și am privit printr-o fereastră
către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun
Mamă
am atins-o cu degetele mele pătrate
și mi-a fost teamă… din păcate
să nu o rănesc și să nu mă rănească
cuvintele mele aveau nevoie de atingere pământească
degeaba ne ținem de mâini
nu vom avea niciodată priză la public, ci doar la curent
știm amândoi că adevărata mană cerească
este un abonament
mai demult am primit mesaj de la Dumnezeu
îmi spunea că va veni o zi în care
va exista o singură biserică universală
credința, da, credința va fi o stare
de euforie declanșată de o perpetuă mișcare
spre nihilism
m-am născut pe o pagină de istorie care
nu va fi niciodată scrisă, cu certitudine
va rămâne o întâmplare
în spațiul infinit dintre două secunde
mărginit de milioane de pixeli
am murit pe Google
înconjurat de miliarde de ferestre
deschise pur și simplu din greșeală
sau poate nu știai că Dumnezeu este orb
Pansamentul de la miezul nopții
pansamentul de la miezul nopții
l-am pus pe toate rănile să-mi țină cald
era-mbibat cu vin de om și vin și morții
și vin și eu în poala ta de-am să mă scald
adoarme Luna în pridvor
lăsată-n voia sorții
adorm și eu când palmele îți vor
să-mi regăsească cheia porții
în dormitor
ne sărutăm ca hoții
de-a v-ați ascunselea și pe furiș
când păru-ți este stufăriș
iar ochii-mi sunt păienjeniș
și mâinile degete pân’ la picioare pășind pe malul gropii
alunec în splendoare și merg cum calul popii
merge pe cărare
mi-atârnă limba-n cântec dulce de speluncă
casa la margine de râu mi-e luncă
și chipul tău departe mă aruncă
cu privirea
și fir de iarbă neagră atârnând la subsuori
și fumul rotocoale și norii dragi fuioare mă-nfiori
și toate, totul și-orișicine
aduc cu tine
iubirea drept poruncă
La început a fost punctul
la început a fost punctul
și în jurul lui miriade de virgule fecundându-l
astfel s-a format o stea
prima literă a universului: Alfa
a crescut mare până a ajuns Omega
a explodat dând naștere la restul literelor din alfabet
literele au început să facă dragoste între ele
din nevoie de cuvinte
acestea simțeau însă că lipsește ceva
și au pornit discuțiile cu părinții
care au stabilit reguli sub formă de propoziții
dar copiii au protestat în lungi și interminabile fraze
la un moment dat nu au mai rezistat și au fugit de acasă
au cutreierat lumea înțelegând cât este de frumoasă
și atunci au încercat să dea o definiție
s-au adunat cu toate pe o foaie și au scris o poveste
pe care alții au catalogat-o drept proză
anii treceau
cărțile erau din ce în ce mai multe și mai greu de citit
până-ntr-o zi când cuvintele au îmbătrânit și au devenit
mai înțelepte
au spus că vorba multă aduce sărăcia cuvântului
și au inventat poezia
la început a fost poezia simplă cu rimă
pe care toți la vremea aceea au catalogat-o sublimă
cu timpul însă au asociat-o cu monotonia
și au condamnat-o la moarte prin spânzurătoare
puterea a fost luată de cuvintele la întâmplare
și cuvintele la întâmplare s-au transformat în propoziții
și propozițiile s-au transformat în fraze
și frazele au realizat că au nevoie de virgule
și virgulele au realizat că au nevoie de puncte
și punctele au realizat într-un final că sunt
cele dintâi și din urmă semne ale existenței
negrului în universul alb infinit
Statuie cu fața la Est
dragă mamă,
tu știi că te privesc
de fiecare dată când soarele răsare
pui streașină palma la ochi peste hotare
aștepți un semn și soarele apune iară și dispare
la mine-n această cămară
vorbesc pe-o altă limbă cu pereții
aceștia-mi sunt profeții
care-mi vestesc că astă-seară
va curge sânge-n călimară
și eu pe mine mă voi spovedi:
est-ce que c’est la fin du monde aujourd’hui?
dragă mamă,
nu ți-am spus
de când s-a aprobat decesul ca probă olimpică
m-am angajat la o fabrică de carne de tun
și tot încerc să îi dau un upercut sorții
m-am apucat serios de băutură și tutun
îmbolnăvit de farmecele poeziei, delirului și stratului de fum
și arde dorul cu flacără de candelă și corpul mi-este scrum
nici durerea nu mă mai iubește
a obosit de-atâta drum prin spitale
mă urăște
trăiesc într-o lume în care totul se repetă
Dumnezeu se pare că joacă table cu Lucifer
se face c-a uitat de a mea stare
și mă întreb
temut că-n infinit mă voi topi:
est-ce que je peux mourir aujourd’hui?
dragă mamă,
de când am aflat că nu sunt singur la părinți
că mai am un frate pe care nu l-am văzut niciodată
am înțeles că în sfârșit pot fi și eu alintat
de dragul meu tată
drept băiatul cel mic
așa am reînceput să desenez avioane cu degetele
pe ferestrele aburite
aici este ger
aș fi preferat să fie un înger
care să mă sărute pe frunte
numai el poate fi mereu și pretutindeni
în pământ sau în cer
fratele meu cel mai mare
dragă mamă,
la tine se rezumă universul cuvintelor
și cea mai frumoasă dedicație pe care ți-o pot face
nu este această poezie
pe care nici nu o pot numi poezie
ci doar o stare care se repetă
de fericire sau tristețe
când mă gândesc
la singurul cuvânt ce-mi vine-n minte
„mamă“
dragă mamă,
tu știi că te privesc
de fiecare dată când soarele răsare
pui streașină palma la ochi peste hotare
aștepți un semn și soarele apune iară și dispare
Vigor Mortis
Și pietre aud pietre crăpând de jale seacă
Și liniștea așterne la tâmple promoroacă
Și bântuie-o stihie prin colțurile nopții
Și morții sunt cu viii și viii sunt cu morții
Și câinii-și mușcă limba și limba li se-nnoadă
Sunt javre hămesite ce șuieră din coadă
Și corbii se adună, mănâncă dintr-o mână
Cadavre aburinde, căzute într-o rână
Și sângele e negru și sângele încheagă
Și moartea-i viguroasă și viața este bleagă
Și viermii se îndoapă din leșuri putrezite
Și porți spre izbăvire ce strașnic sunt păzite
when the memory sticks…
bit day
the sun is rising
straight
în fatza ochilor mei
power on
viatza is a memory stick
in my pocket
I’m sick
my treatment is the electrical bite
say hello, say stand by, say good bye
bit night
soarele apune straight
in front of my eyes
turn off the light
hibernation
reincarnation
viatza is a connection
between illusion and reality
scanning is complete
feelings between peace and fight
I must repair this bad sector
when the memory died
bit day, bit night
![\"Photobucket](\"http://i8.photobucket.com/albums/a3/lunaplina/spatecoperta.jpg\")
02410.246
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Prochipiuc
- Tip
- Articole
- Cuvinte
- 1.587
- Citire
- 8 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Prochipiuc. “Ionuț Caragea - Delirium Tremens.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/articol/194297/ionut-caragea-delirium-tremensComentarii (24)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ETETElena Toma✓Sincere felicitari! Doresc sa fiu alaturi de tine si de Maria Prochipiuc cand va avea loc lansarea cartii. Ce poti simti in fata reusitei tale poetice mai mult de stima, admiratie si mult respect? Dumnezeu sa va ajute si poezia ta sa se bucure de succesul binemeritat pentru sacrificiile facute in numele poeziei si nu in ultimul rand pentru talentul tau remarcabil.
0
LNFelicitări! Orice apariție de carte e un motiv de bucurie, iar un debut cu atît mai mult. Cine a făcut coperta 1? e foarte viu colorată, precis va avea succes la adolescente.
0
MTcu multa bucurie am recepționat apariția volumului tau!
Să fie într-un ceas bun !
Să fie într-un ceas bun !
0
VCFelicitari din inima mea romaneasca, si mult succes in continuare. Pe toamna voi veni prin satul tau si sper sa ne vedem. M-as bucura nespus sa-mi opresti si mie un volum.
Cu apreciere si dragoste romaneasca, Valeriu
Cu apreciere si dragoste romaneasca, Valeriu
0
SCCa sa nu supar spiritele exigente (stiu de ce zic asa), nu recomand atentiei voastre atat articolul Mariei - care, ca intotdeauna, socheaza, pe alocuri, prin grandilocventa (asa a fost si cand a scris despre mine! :D etc.) - , cat vestea cea mare. Veniti sa laudati, sa dati cu pietre, sa reflectati.
Eu iti impartasesc bucuria, Ionut, felicitari! Si, imi doresc, in colectie, cartea ta.
Eu iti impartasesc bucuria, Ionut, felicitari! Si, imi doresc, in colectie, cartea ta.
0
OOPoate se va realiza și după lansare o cronică, cu rugămintea de a conține informații despre sistemul și rețeaua de difuzare a volumului.
ovidiu oana - pârâu
ovidiu oana - pârâu
0
DCFelicitari Ioane si la mai multe !
0
AEfelicitari Ionut si din partea mea! si la mai multe volume publicate!
0
MMDistincție acordată
Ionuț Caragea se numără printre autorii mei preferați de pe poezie.ro. De foarte multe ori m-am mulțumit numai cu lectura poeziilor, nu îmi amintesc să fi lăsat semne în subsolul textelor lui. Ionuț Caragea se prezintă singur prin versurile sale, Maria ne-a adus la cunoștință părerea și referințețe critice a celor care au fost aproape de eul său liric.
Poezia scrisă și cu siguranță trăită și nu imaginată de Ionuț este o poezie profund originală, cucerește prin franchețea tonului și sinceritatea dicției literarare, pare a fi un jurnal liric, o deschidere a sufletului său în fața hârtiei albe. Ionuț Cargea este un nume cunoscut aici pe site, un nume care cu siguranță va fi cunoscut și dincolo de spațiul virtual.
Câți mai mulți cititori, Ionuț, multă inspirație și o lansare așa cum meriți.
p.s. – mi-a plăcut coperta. îmi doresc foarte mult acest volum. :)
Madim
Poezia scrisă și cu siguranță trăită și nu imaginată de Ionuț este o poezie profund originală, cucerește prin franchețea tonului și sinceritatea dicției literarare, pare a fi un jurnal liric, o deschidere a sufletului său în fața hârtiei albe. Ionuț Cargea este un nume cunoscut aici pe site, un nume care cu siguranță va fi cunoscut și dincolo de spațiul virtual.
Câți mai mulți cititori, Ionuț, multă inspirație și o lansare așa cum meriți.
p.s. – mi-a plăcut coperta. îmi doresc foarte mult acest volum. :)
Madim
0
MMde emoții și mi-au cam fugit degetele pe tastatură.
a se citi - referințele în loc de referințețe - dicției literare în loc de dicției literarare
Madim
a se citi - referințele în loc de referințețe - dicției literare în loc de dicției literarare
Madim
0
FBși voi părea măgar și în ochii mei ptr că, deși nu va părea așa din comentariul meu, maria îmi e foarte dragă de când am cunoscut-o la iași, apoi debutul lui ionuț caragea chiar mă bucură și îi urez felicitări.
DAR
asta este insuficient ptr a se putea vorbi despre un articol, care se dorește o analiză sau măcar o prezentare de carte. în primul rând conceptul în sine este greșit. mai întâi ptr că structura articolului este fadă, implicarea autorului articolului, cu excepția redării câtorva date biografice (inclusiv acestea luate de pe coperta cărții), contribuția mariei prochipiuc este aproape zero. nu vreau să fiu rău, dar reiese că maria nu a citit această carte (și poate chiar a citit-o), ceea ce înseamnă că articolul este mai degrabă reclamă ptr carte (dar și în acest caz încalcă reguli elementare de publicitate).
nu se pun separat ideile ptr ca apoi să se citeze texte întregi din carte. nici pe autor nu îl avantajează modul ăsta de prezentare. nu se obține astfel nici o idee despre carte ori despre temele, maniera în care acestea sunt tratate etc. apoi a cita masiv din prefața cărții sau din eventuale articole scrise despre aceasta este din nou puțin fad. ai exact aceași părere cu domnii țupu și filip, maria? dacă da, atunci era suficient să se amintească critica pozitivă a celor doi, dacă nu cei doi s-ar fi impus să fie combătuți, măcar acolo unde părerile diferă.
apoi cele câteva cuvinte prin care autorul articolului definește autorul sau cartea acestuia sunt extrem de \"alunecătoare\", să spun doar atât. ce poet va spune despre sine că este conformist? ce poet nu este îndrăgostit de cuvânt (sintagmă a limbajului de lemn mai degrabă, aflată în apropierea clișeului)? (deși poate aceste doua atitudini ar putea naște ceva programatic nou).
aș vrea de la maria articole pertinente, chiar critice și nu exclusiv cu tentă pozitivă. aș vrea păreri personale și poate subtile, care să suscite și să atragă.
p.s. în plus, mădălina, fără răutate, dar steluțele ar trebui date pe text, nu pe lansări sau evenimente în genere.
DAR
asta este insuficient ptr a se putea vorbi despre un articol, care se dorește o analiză sau măcar o prezentare de carte. în primul rând conceptul în sine este greșit. mai întâi ptr că structura articolului este fadă, implicarea autorului articolului, cu excepția redării câtorva date biografice (inclusiv acestea luate de pe coperta cărții), contribuția mariei prochipiuc este aproape zero. nu vreau să fiu rău, dar reiese că maria nu a citit această carte (și poate chiar a citit-o), ceea ce înseamnă că articolul este mai degrabă reclamă ptr carte (dar și în acest caz încalcă reguli elementare de publicitate).
nu se pun separat ideile ptr ca apoi să se citeze texte întregi din carte. nici pe autor nu îl avantajează modul ăsta de prezentare. nu se obține astfel nici o idee despre carte ori despre temele, maniera în care acestea sunt tratate etc. apoi a cita masiv din prefața cărții sau din eventuale articole scrise despre aceasta este din nou puțin fad. ai exact aceași părere cu domnii țupu și filip, maria? dacă da, atunci era suficient să se amintească critica pozitivă a celor doi, dacă nu cei doi s-ar fi impus să fie combătuți, măcar acolo unde părerile diferă.
apoi cele câteva cuvinte prin care autorul articolului definește autorul sau cartea acestuia sunt extrem de \"alunecătoare\", să spun doar atât. ce poet va spune despre sine că este conformist? ce poet nu este îndrăgostit de cuvânt (sintagmă a limbajului de lemn mai degrabă, aflată în apropierea clișeului)? (deși poate aceste doua atitudini ar putea naște ceva programatic nou).
aș vrea de la maria articole pertinente, chiar critice și nu exclusiv cu tentă pozitivă. aș vrea păreri personale și poate subtile, care să suscite și să atragă.
p.s. în plus, mădălina, fără răutate, dar steluțele ar trebui date pe text, nu pe lansări sau evenimente în genere.
0
AUNădăjduiesc a reuși, cu un ton cât mai obiectiv cu putință, să-i răspund lui Florin Bratu și poate încerc să supun atenției celor ce vor citi aceste rânduri, o notă explicativă situației pe care ultimul comentariu o reclamă.
Ceea ce nu regăsim a fi diferențiat între opțiunile de încadrare a textelor și ceea ce aș propune eu, pentru a nu ne mai izbi de problema de mai sus, ar fi:
- anunț (unde se pot anunța evenimentele, inclusiv aparițiile editoriale)
- invitație (sau poate, opțiunea de a invita la participarea unui eveniment ar putea fi inclusă la \"anunț\")
- articol - carte (cu subopțiunile):
a) recenzie
b) cronică
Ar mai fi și altele, nu mi le amintesc acum, însă articolele, în opinia mea, ar trebui diferențiate, tocmai pentru a ușura căutarea și încadrarea lor. Una este să prezinți apariția unei cărți (și eu găsesc a avea o mare importanță și acest aspect - pentru că, iată, sunt mulți membri ai site-ului care vor dori să obțină o carte - o mare parte din distribuirea cărții se poate realiza prin în felul acesta) și cu totul altceva este o recenzie, un articol critic asupra unui volum, a unei cărți. De aici cred că s-a produs această confuzie, textul pe care îl avem mai sus este doar ceea ce înseamnă \"semnalarea unei apariții editoriale\", al cărei rost, repet, îl găsesc a fi unul de bun augur.
O rugăminte aș avea pentru Florin Bratu: comentariul tau cred că se putea reduce la rugămintea adresată Mariei Prochipiuc de a face ea o recenzie acestei cărți. Sunt convinsă că ar fi onorat doleanța și ar fi adus note critice sau de lectură, la această apariție editorială. Nu ai fost măgar, doar că ai insistat prea mult cu dorința de a citi și o notă critică din partea autoarei anunțului, iar formularea ta putea fi puțin mai la obiect și mai puțin \"urlăcioasă\". Sper ca Maria să nu se fi supărat!
În atenția tuturor membrilor site-ului:
- bucuria apariției unui volum ar trebui exprimată prin vizite și păreri în pagina autorului în cauză și mai puțin pentru semnalarea unei apariții editoriale! Adică, un articol de prezentare de carte poate primi, să spunem o steluță și nu mai mult, canalizându-vă bucuria pe lectura textelor din pagina autorului. Acesta fiind doar un anunț. Altceva implică o recenzie sau un articol critic, unde cel care își exprimă opinia la lectura volumului, realizează și el o creație literară, pe care o putem aprecia la rândul nostru, cu opinii, steluțe și alte măsline.
Pentru Radu Herinean: te rog sa iei în considerare cele ce propun mai sus, cu împărțirea încadrărilor de text, la articole. Ar fi mult mai ușor pentru noi.
Mariei, nu în ultimul rând îi mulțumesc pentru articol, pentru faptul că ne-a adus la cunoștință această veste și în general, pentru toate gesturile minunate pe care le face pentru colegii de pe poezie.ro și nu numai! Tot respectul, din partea mea!
Ceea ce nu regăsim a fi diferențiat între opțiunile de încadrare a textelor și ceea ce aș propune eu, pentru a nu ne mai izbi de problema de mai sus, ar fi:
- anunț (unde se pot anunța evenimentele, inclusiv aparițiile editoriale)
- invitație (sau poate, opțiunea de a invita la participarea unui eveniment ar putea fi inclusă la \"anunț\")
- articol - carte (cu subopțiunile):
a) recenzie
b) cronică
Ar mai fi și altele, nu mi le amintesc acum, însă articolele, în opinia mea, ar trebui diferențiate, tocmai pentru a ușura căutarea și încadrarea lor. Una este să prezinți apariția unei cărți (și eu găsesc a avea o mare importanță și acest aspect - pentru că, iată, sunt mulți membri ai site-ului care vor dori să obțină o carte - o mare parte din distribuirea cărții se poate realiza prin în felul acesta) și cu totul altceva este o recenzie, un articol critic asupra unui volum, a unei cărți. De aici cred că s-a produs această confuzie, textul pe care îl avem mai sus este doar ceea ce înseamnă \"semnalarea unei apariții editoriale\", al cărei rost, repet, îl găsesc a fi unul de bun augur.
O rugăminte aș avea pentru Florin Bratu: comentariul tau cred că se putea reduce la rugămintea adresată Mariei Prochipiuc de a face ea o recenzie acestei cărți. Sunt convinsă că ar fi onorat doleanța și ar fi adus note critice sau de lectură, la această apariție editorială. Nu ai fost măgar, doar că ai insistat prea mult cu dorința de a citi și o notă critică din partea autoarei anunțului, iar formularea ta putea fi puțin mai la obiect și mai puțin \"urlăcioasă\". Sper ca Maria să nu se fi supărat!
În atenția tuturor membrilor site-ului:
- bucuria apariției unui volum ar trebui exprimată prin vizite și păreri în pagina autorului în cauză și mai puțin pentru semnalarea unei apariții editoriale! Adică, un articol de prezentare de carte poate primi, să spunem o steluță și nu mai mult, canalizându-vă bucuria pe lectura textelor din pagina autorului. Acesta fiind doar un anunț. Altceva implică o recenzie sau un articol critic, unde cel care își exprimă opinia la lectura volumului, realizează și el o creație literară, pe care o putem aprecia la rândul nostru, cu opinii, steluțe și alte măsline.
Pentru Radu Herinean: te rog sa iei în considerare cele ce propun mai sus, cu împărțirea încadrărilor de text, la articole. Ar fi mult mai ușor pentru noi.
Mariei, nu în ultimul rând îi mulțumesc pentru articol, pentru faptul că ne-a adus la cunoștință această veste și în general, pentru toate gesturile minunate pe care le face pentru colegii de pe poezie.ro și nu numai! Tot respectul, din partea mea!
0
TNChiar dacă mă dezaprobă exigentul editor Florin B, semnalarea Mariei mi se pare una de bun augur. Fără să fie un comentariu cu pretenții, elaborat, ne anunță despre fericitul eveniment din viața sportivului canadian. Eu aș înlocui ceva la \"Încheiem prin prezentarea câtorva dintre poeziile prezente\". Sună... vorba lui Petre Roman. Cred că steaua Mădălinei vine să atragă atenția grăbiților trecători că, totuși, e vorba despre un eveniment (memorabil) în viața lui Ionuț. Am văzut mii de stele date aiurea pe site-ul ăsta, așa că una în plus sau în minus nu mai contează. E totuși un eveniment și trebuie salutat cumva!
0
ODistincție acordată
toate felicitarile mele pentru ionut si pentru acest debut mult asteptat, chiar daca el este intr`o lupta continua cu agonia eu ii urez mult succes in ceea ce face si multe multe felicitari pentru debut..
0
MMNu cred că am încălcat regulamentul site-lui. Consider că am scris un comentariu suficient de elaborat pentru acordarea steluței. Așa cum a spus Tudor Negoescu, am acordat steluța pentru a atrage atenția asupra acestui eveniment. Am văzut textul la recomandate în cursul zilei, după care nu l-am mai văzut. Nu știu dacă după ce am postat eu comentariul un editor la pus iar. Împărtășesc în parte părerea Adinei Ungur, nu aduc propuneri și nici alte alte argumente, cred că este o problemă editorială care trebuie rezolvată de către aceștia. Atâta vreme cât nu există un model anume pe site despre cum trebuie să arate un articol, etc., sunt de părere că, Maria, nu trebuie să fie tratată într-un asemenea mod. Cu siguranță Maria o să scrie un articol așa cum a spus Florin, dar numai după ce va citi volumul. Cum bine știm a scris foarte multe recenzii de acest fel.
Madim
Madim
0
APDeși nu pot acorda \"decorații\", las aici o steluță pentru Maria. Îmi voi exprima respectul față de Ionuț cumpărându-i cartea. Felicitări!
0
AUE posibil să mă fi exprimat alambicat, de aceea mă văd nevoită să revin și să-mi simplific opinia. Pentru a nu vă reține prea mult atenția am să încerc să folosesc cât mai puține cuvinte.
Nu se pune problema de modele de articole, nici vorbă, lucrurile sunt mai simple, sper să mă fac înțeleasă mai bine, acum.
Textul sub care tocmai am lansat comentarii este un ANUNȚ. Anunțul făcut de Maria se referă la o apariție editorială. Acest anunț ar fi putut să se constituie într-o singură frază, în care s-ar fi enunțat autorul, titlul cărții, editura, data apariției, etc. La fel de valabil ar fi fost și atunci, ca anunț, ca și acum, în forma în care este. La fel de mult ne-ar fi bucurat apariția cărții în cauză. Este o veste, un anunț. Însă, Maria a inserat mai multe date decât doar două-trei fraze, în textul ei, din dorința de a pune la cunoștință publicului cititor cât mai multe informații despre autor și cartea proaspăt apărută. A folosit referințe, imagini și poezii ilustrative. Dimensiunea extinsă a acestui anunț l-a făcut pe Florin Bratu să reacționeze puțin injust față de bonomia gestului Mariei de a face acest anunț. Nu era cazul să vorbească în acești termeni, ci mai cinstit ar fi fost să o roage pe Maria Prochipiuc să-și spună și ea părerea, ca referință la această carte. (Personal, mi s-a întâmplat același lucru, când Tudor Negoescu m-a rugat să aduc și referințe critice, în cazul unui anunț de apariție editorială, fapt pentru care m-am conformat și toată lumea afost fericită). Maria Prochipiuc nu este obligată să facă acest lucru și anume să scrie o recenzie sau o referință critică la acest volum, dar doleanța lui Florin Bratu ar fi putut fi exprimată în termeni mai blanzi. Maria Prochipiuc va face o referință critică la această carte, dacă va dori, pentru că, repet, nu este obligată să facă așa ceva! Maria Prochipiuc a dorit doar să împărtăsească vestea apariției cărții de debut a lui Ionuț Caragea, membrilor acestui site. Și foarte bine a făcut! (Nu are rost să mai spun de ce, pentru că este evident!)
Deci, am vorbit până acum despre un anunț.
O RECENTZIE, o referință critică, o notă de lectură, o cronică, un eseu sau o prezentare a unei cărți se dorește a fi o LUCRARE de teorie și critică literară, o creație axată pe lectura cărții în discuție. Aceasta, spre deosebire de simplul anunț (cu care nu are nici o legătură) este o lucrare bazată pe studiu și devine la rândul ei o creație a cuiva referitoare la lucrarea altcuiva.
O recenzie nu se scrie cât ai pocni din degete. Ea presupune un studiu al cărții analizate, presupune și multe altele, nu le mai spunem. Nu este nici comod, nici extaziant, nici la îndemână să scrii un articol de critică literară! Munca la o asemenea lucrare presupune multe altele, dincolo de mult studiu și lucrurile astea ar trebui foarte bine înțelese, pentru că dacă Maria Prochipiuc face acest gest în nenumărate rânduri cu mulți dintre autorii poezie.ro, o face absolut voluntar, dezinteresat, o face rupându-și din timpul prețios, pentru această comunitate și membri ei. Acest lucru nu numai că nu are preț, dar este un gest de o noblețe rară (și-acum mă refer la articolele de analiză a textelor membrilor poezie.ro pe care, voluntar le face). Maria Prochipiuc ne citește și ne iubește pe fiecare dintre cei pe care îi atinge cu un cuvânt. De aceea nu există cuvinte potrivite pentru a-mi exprima respectul față de un suflet atât mare și un om așa de uriaș!
Rezumând comentariul anterior, am propus două opțiuni de încadrare a textelor în plus față de cele ce există, una pentru anunțuri și una pentru textele de teorie/critică literară.
Mădălina Maroga, nu ai greșit cu nimic, iar eu nici pe departe nu m-am gândit la tine când vorbeam despre acordarea steluțelor, ci era doar o constatare mai veche: îmi amintesc că în timp ce unii autori veneau la anunțurile făcute de mine și acordau steluțe doar pentru semnalarea unei cărți, (desigur, în mod simbolic, bucurându-se de întmplarea evenimentului), eu aș fi vrut să intervin și să trimit acei membri, la pagina autorului în cauză, însă am tot ezitat-amânat să o fac. Cel puțin eu, cred că așa as fi procedat. Adică, mi-aș fi exprimat bucuria într-un mod mai pragmatic (cu un comentariu sau mai multe la poeziile autorului sărbătorit). Era doar o idee, desigur, nu trebuie să procedăm cu toții la fel, însă concret, mai mult îl vom ajuta pe autor cu o părere sinceră la un text al lui, decât cu una grăbită, lăsată la un anunț făcut despre el. (Din nou te atenționez să nu cumva să interpretezi că mă refer la tine, pentru că ceea ce spun este la modul general). Poate că nu văd eu bine lucrurile, regret dacă am făcut o sugestie aberantă (era un gând care de multă vreme mă urmărea).
Felicitări lui Ionuț și mulțumiri pentru semnalare, Mariei, care sper să ne ierte pentru toate neînțelegerile pe care le-am exteriorizat, aici!
Nu se pune problema de modele de articole, nici vorbă, lucrurile sunt mai simple, sper să mă fac înțeleasă mai bine, acum.
Textul sub care tocmai am lansat comentarii este un ANUNȚ. Anunțul făcut de Maria se referă la o apariție editorială. Acest anunț ar fi putut să se constituie într-o singură frază, în care s-ar fi enunțat autorul, titlul cărții, editura, data apariției, etc. La fel de valabil ar fi fost și atunci, ca anunț, ca și acum, în forma în care este. La fel de mult ne-ar fi bucurat apariția cărții în cauză. Este o veste, un anunț. Însă, Maria a inserat mai multe date decât doar două-trei fraze, în textul ei, din dorința de a pune la cunoștință publicului cititor cât mai multe informații despre autor și cartea proaspăt apărută. A folosit referințe, imagini și poezii ilustrative. Dimensiunea extinsă a acestui anunț l-a făcut pe Florin Bratu să reacționeze puțin injust față de bonomia gestului Mariei de a face acest anunț. Nu era cazul să vorbească în acești termeni, ci mai cinstit ar fi fost să o roage pe Maria Prochipiuc să-și spună și ea părerea, ca referință la această carte. (Personal, mi s-a întâmplat același lucru, când Tudor Negoescu m-a rugat să aduc și referințe critice, în cazul unui anunț de apariție editorială, fapt pentru care m-am conformat și toată lumea afost fericită). Maria Prochipiuc nu este obligată să facă acest lucru și anume să scrie o recenzie sau o referință critică la acest volum, dar doleanța lui Florin Bratu ar fi putut fi exprimată în termeni mai blanzi. Maria Prochipiuc va face o referință critică la această carte, dacă va dori, pentru că, repet, nu este obligată să facă așa ceva! Maria Prochipiuc a dorit doar să împărtăsească vestea apariției cărții de debut a lui Ionuț Caragea, membrilor acestui site. Și foarte bine a făcut! (Nu are rost să mai spun de ce, pentru că este evident!)
Deci, am vorbit până acum despre un anunț.
O RECENTZIE, o referință critică, o notă de lectură, o cronică, un eseu sau o prezentare a unei cărți se dorește a fi o LUCRARE de teorie și critică literară, o creație axată pe lectura cărții în discuție. Aceasta, spre deosebire de simplul anunț (cu care nu are nici o legătură) este o lucrare bazată pe studiu și devine la rândul ei o creație a cuiva referitoare la lucrarea altcuiva.
O recenzie nu se scrie cât ai pocni din degete. Ea presupune un studiu al cărții analizate, presupune și multe altele, nu le mai spunem. Nu este nici comod, nici extaziant, nici la îndemână să scrii un articol de critică literară! Munca la o asemenea lucrare presupune multe altele, dincolo de mult studiu și lucrurile astea ar trebui foarte bine înțelese, pentru că dacă Maria Prochipiuc face acest gest în nenumărate rânduri cu mulți dintre autorii poezie.ro, o face absolut voluntar, dezinteresat, o face rupându-și din timpul prețios, pentru această comunitate și membri ei. Acest lucru nu numai că nu are preț, dar este un gest de o noblețe rară (și-acum mă refer la articolele de analiză a textelor membrilor poezie.ro pe care, voluntar le face). Maria Prochipiuc ne citește și ne iubește pe fiecare dintre cei pe care îi atinge cu un cuvânt. De aceea nu există cuvinte potrivite pentru a-mi exprima respectul față de un suflet atât mare și un om așa de uriaș!
Rezumând comentariul anterior, am propus două opțiuni de încadrare a textelor în plus față de cele ce există, una pentru anunțuri și una pentru textele de teorie/critică literară.
Mădălina Maroga, nu ai greșit cu nimic, iar eu nici pe departe nu m-am gândit la tine când vorbeam despre acordarea steluțelor, ci era doar o constatare mai veche: îmi amintesc că în timp ce unii autori veneau la anunțurile făcute de mine și acordau steluțe doar pentru semnalarea unei cărți, (desigur, în mod simbolic, bucurându-se de întmplarea evenimentului), eu aș fi vrut să intervin și să trimit acei membri, la pagina autorului în cauză, însă am tot ezitat-amânat să o fac. Cel puțin eu, cred că așa as fi procedat. Adică, mi-aș fi exprimat bucuria într-un mod mai pragmatic (cu un comentariu sau mai multe la poeziile autorului sărbătorit). Era doar o idee, desigur, nu trebuie să procedăm cu toții la fel, însă concret, mai mult îl vom ajuta pe autor cu o părere sinceră la un text al lui, decât cu una grăbită, lăsată la un anunț făcut despre el. (Din nou te atenționez să nu cumva să interpretezi că mă refer la tine, pentru că ceea ce spun este la modul general). Poate că nu văd eu bine lucrurile, regret dacă am făcut o sugestie aberantă (era un gând care de multă vreme mă urmărea).
Felicitări lui Ionuț și mulțumiri pentru semnalare, Mariei, care sper să ne ierte pentru toate neînțelegerile pe care le-am exteriorizat, aici!
0
ȘNu stiu altii cum sunt, dar eu cand am vrut sa semnalez cu bunavointa Mariei aceasta aparitie, am avut numai intentii pozitive si nu am vrut sa creez nicidecum vreo polemica.
Pentru mine este un eveniment foarte important, aceasta carte fiind o bucata rupta din mine, din viata mea, un drum plin de sacrificii, de suferinte, de obstacole. Cei care au publicat deja, stiu despre ce este vorba.
Femeia de pe coperta este idealul meu despre iubire, este femeia misterioasa, este femeia ce se regaseste intre copertile acestei carti, este o insusire a tuturor atributelor pe care o femeie din viata mea le-a avut. Aceasta carte ii este dedicata Ei. Pe aceasta femeie o iubesc. Nu vreau nicidecum sa fac curte adolescentelor prin ceea ce scriu, raspunzand la intrebarea domnului Liviu Nanu.
Din partea domnului Felix Nicolau, sincer, ma asteptam prin prisma functiilor de editor si critic literar pe care le detine, sa faca dansul o remarca cu privire la continut, la textele atasate, ii voi raspunde ca nu este nici rugbistul sau omul de pe google acolo, ci aceeasi femeie despre care am vorbit mai sus. Nu va obliga nimeni sa adresati felicitari unui tanar debutant, nu va obliga nimeni sa fiti serios, este la latitudinea dumneavoastra.
Domnului Florin Bratu, ii amintesc ca semnalarea aparitiilor editoriale pe acest site nu a inceput cu subsemnatul si nici nu cred ca se va sfarsi cu mine, iar textul Mariei nu a obtinut o sumedenie de stele cat au obtinut alte anunturi ale altor useri in trecut. Sa nu mai amintesc ca au fost anunturi false ca in genul celui facut de Tosa Claudiu, in care s-a acceptat gluma, s-a instelat si nici nu s-au scos stelele si nici nu s-a facut misto sau valva de autor pe marginea acestei masuri.
Oricum, stim cu totii ca aceste stele nu reprezinta cu adevarat valoarea unui text, in cazul de fata fiind mai mult un gest simbolic, de prietenie, o strangere de mana poetica. Daca doriti sa schimbati ceva, faceti niste reguli clare si puteti dezbate aceste probleme pe forumul siteului sau pe chat.
Maria nu a putut face o recenzie, cronica a acestei carti intrucat o avancronica se va face de catre anumite reviste de specialitate din Iasi si din tara. Nu a vrut decat sa impartaseasca bucuria unui autor, unui om care debuteaza in poezie, pe un site pe care s-a lansat, pe care a progresat si pe care doreste sa ramana cu un sentiment pozitiv. Oricum Maria, a avut bunavointa sa citeasca aceasta carte in format electronic cu mult inainte de aparitia ei, astfel, nu ar fi postat acest articol fara sa aiba o certitudine a poeziilor mele, a debutului in sine.
Ma intreba domnul Ionut Enache Laurentiu de ce am fost certat cu Agonia, nu am absolut nimic cu acest site sau cu proprietarul sau, am colaborat as spune rezonabil si reamintesc ca domnul Herinean, m-a ajutat deseori in unele probleme destul de pretentioase.
In schimb, de foarte multe ori m-am lovit de fel si fel de oameni care nu au ratat nici o ocazie de a-si exprima sentimentele fata de subsemnatul, de a-mi poci numele, de a se lega de sportul pe care il practic si multe altele.
Ceea ce m-a determinat sa raman pe acest site sunt oamenii minunati care iubesc ceea ce scriu, care au fost sinceri mereu si carora le dedic din tot sufletul versurile mele si le multumesc pentru prezenta constanta, pentru atentia lor si pentru incurajarile primite.
Nu o sa ma supar de aceste reactii, lumea este plina de toti si toate, personal sunt multumit ca am reusit sa fac un level up si ca ma pot prezenta cititorilor nu numai ca rugbist, agonist, internist, googlist....ci si ca poet...si nu in ultimul rand ca om.
Iar ca om, am puterea de a accepta orice gest, de a-l purta cu mine pretutindeni, va multumesc tuturora care ati poposit aici(Elena, Toma, Liviu Nanu, Mariana Tanase, Valeriu Cercel, Silvia Caloianu, Ovidiu Oana, Dan Carlea, Felix Nicolau, Alina Emandi, Madalina Maroga, Florin Bratu, Adina Ungur, Tudor Negoescu, Enache Ionut Laurentiu, Alin Adal) si va doresc sa aveti o viata frumoasa, plina de realizari scriitoricesti si nu numai.
Cu apreciere,
Ionut
Pentru mine este un eveniment foarte important, aceasta carte fiind o bucata rupta din mine, din viata mea, un drum plin de sacrificii, de suferinte, de obstacole. Cei care au publicat deja, stiu despre ce este vorba.
Femeia de pe coperta este idealul meu despre iubire, este femeia misterioasa, este femeia ce se regaseste intre copertile acestei carti, este o insusire a tuturor atributelor pe care o femeie din viata mea le-a avut. Aceasta carte ii este dedicata Ei. Pe aceasta femeie o iubesc. Nu vreau nicidecum sa fac curte adolescentelor prin ceea ce scriu, raspunzand la intrebarea domnului Liviu Nanu.
Din partea domnului Felix Nicolau, sincer, ma asteptam prin prisma functiilor de editor si critic literar pe care le detine, sa faca dansul o remarca cu privire la continut, la textele atasate, ii voi raspunde ca nu este nici rugbistul sau omul de pe google acolo, ci aceeasi femeie despre care am vorbit mai sus. Nu va obliga nimeni sa adresati felicitari unui tanar debutant, nu va obliga nimeni sa fiti serios, este la latitudinea dumneavoastra.
Domnului Florin Bratu, ii amintesc ca semnalarea aparitiilor editoriale pe acest site nu a inceput cu subsemnatul si nici nu cred ca se va sfarsi cu mine, iar textul Mariei nu a obtinut o sumedenie de stele cat au obtinut alte anunturi ale altor useri in trecut. Sa nu mai amintesc ca au fost anunturi false ca in genul celui facut de Tosa Claudiu, in care s-a acceptat gluma, s-a instelat si nici nu s-au scos stelele si nici nu s-a facut misto sau valva de autor pe marginea acestei masuri.
Oricum, stim cu totii ca aceste stele nu reprezinta cu adevarat valoarea unui text, in cazul de fata fiind mai mult un gest simbolic, de prietenie, o strangere de mana poetica. Daca doriti sa schimbati ceva, faceti niste reguli clare si puteti dezbate aceste probleme pe forumul siteului sau pe chat.
Maria nu a putut face o recenzie, cronica a acestei carti intrucat o avancronica se va face de catre anumite reviste de specialitate din Iasi si din tara. Nu a vrut decat sa impartaseasca bucuria unui autor, unui om care debuteaza in poezie, pe un site pe care s-a lansat, pe care a progresat si pe care doreste sa ramana cu un sentiment pozitiv. Oricum Maria, a avut bunavointa sa citeasca aceasta carte in format electronic cu mult inainte de aparitia ei, astfel, nu ar fi postat acest articol fara sa aiba o certitudine a poeziilor mele, a debutului in sine.
Ma intreba domnul Ionut Enache Laurentiu de ce am fost certat cu Agonia, nu am absolut nimic cu acest site sau cu proprietarul sau, am colaborat as spune rezonabil si reamintesc ca domnul Herinean, m-a ajutat deseori in unele probleme destul de pretentioase.
In schimb, de foarte multe ori m-am lovit de fel si fel de oameni care nu au ratat nici o ocazie de a-si exprima sentimentele fata de subsemnatul, de a-mi poci numele, de a se lega de sportul pe care il practic si multe altele.
Ceea ce m-a determinat sa raman pe acest site sunt oamenii minunati care iubesc ceea ce scriu, care au fost sinceri mereu si carora le dedic din tot sufletul versurile mele si le multumesc pentru prezenta constanta, pentru atentia lor si pentru incurajarile primite.
Nu o sa ma supar de aceste reactii, lumea este plina de toti si toate, personal sunt multumit ca am reusit sa fac un level up si ca ma pot prezenta cititorilor nu numai ca rugbist, agonist, internist, googlist....ci si ca poet...si nu in ultimul rand ca om.
Iar ca om, am puterea de a accepta orice gest, de a-l purta cu mine pretutindeni, va multumesc tuturora care ati poposit aici(Elena, Toma, Liviu Nanu, Mariana Tanase, Valeriu Cercel, Silvia Caloianu, Ovidiu Oana, Dan Carlea, Felix Nicolau, Alina Emandi, Madalina Maroga, Florin Bratu, Adina Ungur, Tudor Negoescu, Enache Ionut Laurentiu, Alin Adal) si va doresc sa aveti o viata frumoasa, plina de realizari scriitoricesti si nu numai.
Cu apreciere,
Ionut
0
MMRevin cu o completare la cele spuse anterior. Maria a scris în urmă cu puțin timp o recenzie despre colegul nostru de site Ionuț Caragea . Fac această completare din dorința de a sublinia efortul, contribuția și bunele intenții ale Mariei în ceea ce privește activitatea autorilor pe site.
mulțumesc pentru înțelegere
Madim
mulțumesc pentru înțelegere
Madim
0
ȘMadalina, gestul tau este deosebit si-ti multumesc. In mod normal, ar trebui puse cateva comentarii pe offtopic, in special ale domnilor Bratu si Felix Nicolau, sau cel putin sa-si ceara scuze dar se pare ca s-au luat deja unele masuri prin scoaterea textului de la recomandate. Va multumesc.
Pentru cei care au solicitat cartea, imi puteti trimite un email si va pot da coordonate despre editura. Va multumesc inca o data tuturor
caragea1411@yahoo.com
Pentru cei care au solicitat cartea, imi puteti trimite un email si va pot da coordonate despre editura. Va multumesc inca o data tuturor
caragea1411@yahoo.com
0
AEApreciata de unii, contestata de altii, poezia lui Ionut Caragea este o realitate pe care nu poti sa te faci ca n-o vezi. Versurile lui -inima si suflet- raspandite pe mai toate siteurile de poezie, sunt parca anume facute pentru a starni contradictii. Interesat mai putin de ceea ce o sa spuna cititorul si mult mai mult de necesitatea sa de a se exterioriza, stilul lui socheaza. Versurile, adevarate jocuri de lumini si umbre stau gata, parca, sa faca explozie. Titlul volumului spune totul.
Felicitari, Ionut!
Felicitari, Ionut!
0
ȘAdrian Erbiceanu, iti multumesc si dumitale pentru felicitari. Eu sunt un debutant care paseste pe un drum in care scriitori experimentati precum dumneata au facut deja bataturi la maini si picioare. Important este ca poezia sa se propage, sa aiba continuitate. Intotdeauna avem de invatat de la cei cu experienta si implicit, bogate cunostinte literare.
Sa ne auzim sanatosi!
Sa ne auzim sanatosi!
0
Șin sabii sa ne duelam? Dan Mihut, facem si noi fiecare ce poate, important este ca incercam sa ne cultivam oleaca pe tarluaua asta de cuvinte. Sa stii, ca romanii, dpvd cultural, intelectual, sunt doxa fata de natiunile astea printre care traiesc eu, poate de aceea, indiferent de preferintele voastra poetice, eu va respect pe toti voi ceilalti pentru efortul de a face, a fi cineva. O sa ne vedem, cu siguranta!
multumesc
multumesc
0