Poezii

aș putea fi o victimă doar pentru că nu te izbesc de pereți când te bați necontenit de prezența mea uite cât de slabă ești, dușmănie cu ochi înverziți de mucegai behăi în portavoce pe limba

AUAdina Ungur

0

1

dar stai, pur și simplu aici, să te îmbrățișez și apoi poți pleca i-am spus fratelui meu i-am simțit bătăile inimii, nerăbdătoare să zboare cu avionul pentru prima dată parfumul, gândurile și

AUAdina Ungur

0

0

spre dezamăgirea pisicii mele negre care mi-l răsturna în fiecare zi și sub ochii ei minunați astăzi am golit bradul de globuri și l-am îmbrățișat înainte să plece de la mine n-a fost nimic

AUAdina Ungur

0

1

zice că mă știe el prea bine, am același chip tânăr dintotdeauna doar că acum fumez, beau vin, fac dragoste, pierd nopți și nu mai număr zilele am rămas la fel de singură cu stafiile în casă dar

AUAdina Ungur

0

9

1 . mi se așează un grup de cuvinte pe frunte și mă strigă toate pe numele meu de fată cu păr inconfundabil de albastru și verde același grup mă însoțește când dau mâna și mă

AUAdina Ungur

0

3

dacă aș ști că nu-mi ești m-aș agăța cu disperare de fusta vreunei femei despre care aș spune că e mama aici în viață m-ar târî prin praf și nu m-aș lăsa de ea ca un câine abandonat pe străzi,

AUAdina Ungur

0

3

câte-un bătrân cu barbă albă și cu păr de nea îmi răsare în drum de câte ori mă gândesc la tine de fiecare dată e un altul mă privește câteva clipe și apoi pleacă o ceată de bătrâni au

AUAdina Ungur

0

1

când întâlnesc cuvântul îmbrățișare nu pot să nu mă gândesc la tine și la ce a rămas după ce te-ai culcat sub palmieri singur fără noi în fiecare patru iulie racii se dau la fundul apelor

AUAdina Ungur

0

2

curtea care mi se face vine pe spinări de elefanți și picioare lungi de flamingo cu bărbați cruzi dar și copți pe acele spinări să mă tenteze vine ea atunci închid ochii las

AUAdina Ungur

0

3

orawa din piept am un violoncel în piept am o oerchestră în sept am un dirijor între creieri am un miliard de greieri orawa din sânge îmi trece orawa prin sânge chiar acum un râu turbat în care se

AUAdina Ungur

0

3

poem cu înjurătură de pe o culme am rămas să locuiesc singură într-o casă plină cu morți pot eu să plâng și să dorm cu ușile și luminile aprinse că nimeni nu învie pe o rază de câteva miliarde de

AUAdina Ungur

0

4

mie îmi place să urc ție, să cobori mai cobor și eu din când în când fără voie dar de cele mai multe ori tu ești cel care merge în jos în timp ce eu mă chinui să

AUAdina Ungur

0

3

zi de marți și de spovadă e asta când i-am văzut picioarele pruncului în brațele maicii și nimic mai mult nu m-am mișcat înainte în biserică și nici înapoi, am stat acolo unde cerșetorul mă

AUAdina Ungur

0

0

ți-a ieșit taina din mormânt și m-a lovit în țeastă cu ascuțișul ei de buzdugan m-am prăvălit am zăcut de la mine până la cer am iertat niciodată nu-mi va mai fi altceva decât dor și

AUAdina Ungur

0

0

uneori, ca în clipa asta, când am nevoie de alinarea ta îmi întind mâinile în aer, ca și cum ai fi undeva la o distanță normală în realitate par oarbă și poate că și sunt apoi nu știu dacă ai

AUAdina Ungur

0

4

în noaptea de bobotează am dormit pe sărite m-am tot trezit și m-am rugat aproape de fiecare dată la dumnezeu am deschis cuptorul și din ruladă mi-a căzut între palme un bărbat nu erai tu, apoi

AUAdina Ungur

0

2

[Se dedică vechilor colegi de cenaclu, intâlirile de acum 10 ani: Victor Þarină, Laurențiu Mihăileanu, Lucian Pop, Adrian Grănescu, Emil Mircea Neșiu, Ion Cristofor, Maria Pal, Ioan Viorel Bădică (in

AUAdina Ungur

0

2

chiar și mamă ți-aș fi iubitule deși, cum nu mi s-a mai întâmplat mi-e o frică teribilă să nasc. apoi am umbla pe o cocoașă de cămilă te-aș duce pe dealurile mele tu mi-ai povesti despre cum

AUAdina Ungur

0

2

trecea acest elefant supradimensionat cu picioarele lui butucănoase peste plapuma de pământ sub care ne împărțeam unul altuia trupurile eram în vremea regăsirii, unde tu te pliai pe mine iar eu îți

AUAdina Ungur

0

9

nu mi-au plăcut niciodată improvizațiile impuse când mi-a venit rândul la workshopul de teatru, nu mi-a fost prea bine dar am luat scaunele sub brațe și subit m-am interpretat doar pe mine ca pe o

AUAdina Ungur

0

7

câteodată când stau pe spate mi se întind mâinile îmi rămân în aer suspendate ca ale marionetei prinsă în rastelul din beci și mă ridic pe vârfuri de picioare când pleci în fântâna cu apă și visele

AUAdina Ungur

0

4

când îmi citesc poemele cu tine tonul devine grav și se face o liniște monumentală pielea mea uscată de catifea aproape crapă aproape că ieși prin pori, dinăuntru dar mă abțin, stăpânesc un fel

AUAdina Ungur

0

4