Poezie
pe dealurile mele
1 min lectură·
Mediu
chiar și mamă ți-aș fi iubitule
deși, cum nu mi s-a mai întâmplat
mi-e o frică teribilă să nasc.
apoi am umbla pe o cocoașă de cămilă
te-aș duce pe dealurile mele
tu mi-ai povesti
despre cum doare nedreptatea
golindu-te de dureri
și mi te-ai spovedi.
bărbații sunt câteodată niste copii
care încep să caute
pe mai multe cărări deodată.
ai putea să-ți închizi ochii
și doar cu un deget te-aș conduce
până acolo unde se văd
niște pânze albe.
pe un singur drum am merge
amândoi iubitule
tu cu ochii închiși
și fără să te temi.
cu mine alături
nu te-ai mai afla vreodată
nici măcar la un pas
de a fi ridicol.
025.715
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adina Ungur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Adina Ungur. “pe dealurile mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-ungur/poezie/1761755/pe-dealurile-meleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AUDragă Victor,
ca să vezi cum e viața uneori, dacă mi-ai fi spus asta pe vremea cenaclurilor, nu te-aș fi crezut sub nici o formă, nici măcar că o să ajung vreodată să scriu o singură poezie de sorginte! Pe vremea aceea nu-mi plăceau poeziile de dragoste! Nu le citeam, mi se păreau patetice, nu simțeam nici un fel de atracție față de ele, nu și nu. Îmi era rușine să recunosc treaba asta în public, fiindcă mi se părea că eu sunt puțin cam sucită, așa că mă jenam să spun și nici nu cred că am spus-o vreodată până acum, dar mă feream de ele, fiindcă pur și simplu nu-mi plăceau. Ca dovadă, în plachetuța de debut, nu am nici o poezie de dragoste! Prima pe care am scris-o, de dragoste, a avut succes, apoi au curs pur și simplu, cam de prin 2002, cred, încoace, bineînțeles, cu opriri și alternări, iar acum, iată că am un spor grozav la a le scrie, cu toate că structura mea nu simțeam că merge spre asta, adică, nu sunt de felul meu o \"trubadură\" și o \"aventuroasă\", dimpotrivă, dar uite! Concluzia ar fi că din nou viața, pac, mi-a tras una în cap și mi-a dat o lecție, ca să nu mai afirm sus și tare că \"eu nu, niciodată...\" :). Și probabil că în lipsa iubirii, nu aș fi scris despre și cu ea, fiindcă iarăși vin și spun, chiar dacă mă repet, că una din principalele condiții ale artistului este aceea de a fi sincer și de a scrie/crea, despre ceea ce cunoaște el cel mai bine. Cam asta e cu poezia de dragoste, mă gândeam că poate ar trebui să mă opresc, fiindcă uite, nici nu a început bine anul și eu deja am scris mai bine de 10 poezii, am un spor, extraordinar. E un preaplin care se tot revarsă. Îți mulțumesc frumos pentru vizite! Cu aceeași prietenie!
ca să vezi cum e viața uneori, dacă mi-ai fi spus asta pe vremea cenaclurilor, nu te-aș fi crezut sub nici o formă, nici măcar că o să ajung vreodată să scriu o singură poezie de sorginte! Pe vremea aceea nu-mi plăceau poeziile de dragoste! Nu le citeam, mi se păreau patetice, nu simțeam nici un fel de atracție față de ele, nu și nu. Îmi era rușine să recunosc treaba asta în public, fiindcă mi se părea că eu sunt puțin cam sucită, așa că mă jenam să spun și nici nu cred că am spus-o vreodată până acum, dar mă feream de ele, fiindcă pur și simplu nu-mi plăceau. Ca dovadă, în plachetuța de debut, nu am nici o poezie de dragoste! Prima pe care am scris-o, de dragoste, a avut succes, apoi au curs pur și simplu, cam de prin 2002, cred, încoace, bineînțeles, cu opriri și alternări, iar acum, iată că am un spor grozav la a le scrie, cu toate că structura mea nu simțeam că merge spre asta, adică, nu sunt de felul meu o \"trubadură\" și o \"aventuroasă\", dimpotrivă, dar uite! Concluzia ar fi că din nou viața, pac, mi-a tras una în cap și mi-a dat o lecție, ca să nu mai afirm sus și tare că \"eu nu, niciodată...\" :). Și probabil că în lipsa iubirii, nu aș fi scris despre și cu ea, fiindcă iarăși vin și spun, chiar dacă mă repet, că una din principalele condiții ale artistului este aceea de a fi sincer și de a scrie/crea, despre ceea ce cunoaște el cel mai bine. Cam asta e cu poezia de dragoste, mă gândeam că poate ar trebui să mă opresc, fiindcă uite, nici nu a început bine anul și eu deja am scris mai bine de 10 poezii, am un spor, extraordinar. E un preaplin care se tot revarsă. Îți mulțumesc frumos pentru vizite! Cu aceeași prietenie!
0
Cu prietenie,
Victor