poveste
el þinea de mânã o fetiþã ºi-i vorbea
vine o vreme când oamenii mari trebuie sã plece. repede, departe.
și chiar dacã se întorc, ei nu mai sunt aceiași
poartã fiecare cheile lui, nu mai împart aceeași casã
insa nutresc aceleasi sentimente
mai albastre ca oricând, cu sufletele tremurând, cu ochii adãstând,
sã nu crești prea repede draga mea
Fetiþa sãlta veselã pe lângã el. Sufletul ei de copil zbura liber ca un fluture peste gândurile ºi sfaturile lui. Fredona încetiºor o meldie doar de ea ºtiutã. Ce-i pãsa ei de vremea ce trece prea repede prin viaþa celor mari?
Suflet de copil de stela baba
Suflet de copil de stela baba *
Cei mari inmaneaza copiilor cheia vietii... in timp vor sti ce usi vor deschide cu aceasta cheie si ce adevaruri vor afla... daca vor afla...
Întîplãtor se lãsã seara. Doar sufletele mari miroseau aroma deznãdejdii. Copii aveau suflete de stea. Fetiþa îl þinea de mînã ºi-l asculta.
Poveștile toate i se agãțau în secunde, melcul pãmântului îi îngâna, ceasul din sufletul ei torcea.
Razele apusului se împleteau, armonios, într-o cununã ce se așezase superb în pãrul cârlionțat al fetiței.
Sstela
4 contribuții
MCMarta Cremeny
3 contribuții
MOMusat George Ovidiu
1 contribuție
LPLucian Preda
1 contribuție
ANApostol Georgiana Nicoleta
1 contribuție
- ZB
Zamfiroiu Alexandru Bogdan
1 contribuție
FAFlorian Antonescu
1 contribuție
LMLiviu-Ioan Muresan
1 contribuție
Nnimeni
1 contribuție
ELEla Victoria Luca
1 contribuție