"Undeva, într-o toamnă " – 20085 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBurloiu Marian
...fire ratacitoare dar totodata romantica...pierdut undeva in alta lume...intr-o lume in care cuvantul este acelasi cu gandul...iar gandul inseamna sentiment....
12 poezii, 0 proze
KVkeller victor-theodor
nascut intr-o zi de joi iarna 1996 Imi moare timpul după ce mi-am fotografiat cuvintele de abia mai respiră sub umbra îngerilor mei îl simt supărat trist cu povara febrilă oprit în gâtlejul amintirilor ce nu mă iartă ele imi ies din puhoiul viselor undeva pe frunte lângă vanitatea bățoasă ce călărește pe coama melodramei realului o viață-n tablouri ale cărei culori mi se strecoară printre degete sub povara sangvină ........................ tedik9@yahoo.com
32 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
BGbeatrice rodica giosan
viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea
35 poezii, 0 proze
GLgeorge lupascu
M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.
64 poezii, 0 proze
DBDobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
mihalache mihai
Despre mine nu se pot zice multe decat faptul ca sunt un tip banal dintr-un oras extraordinar...captiv intr-o lume exagerata de idei practice.Ma zbat undeva intre lumina orbitoare si negrul obscur.Student la medicina...
2 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
MCmarius ciobanu
Nu stiu ce mare lucru as putea sa spun despre mine. Am publicat prin ceva reviste in timpul liceului si intr-o antologie undeva prin 1999 care se numea "Melancolii la ore princiare". Au urmat apoi foarte multi ani in care nu am mai scris nimic si nu stiu daca pentru ca nu am mai putut sa scriu sau pentru ca nu am mai vrut sa scriu. Am luat-o de la inceput de un an aproape si inca mai am multe de invatat. Ii multumesc in primul rand domnului Constantin T. Ciubotaru care desi nu mi-a fost dascal mi-a transmis cumva ceva din dragostea dumnealui pentru scris.
33 poezii, 0 proze
Undeva, într-o toamnă
de sanda nicucie
Ca prin vis te-auzeam “mai există iubire” undeva, într-o toamnă ce-am visat-o amândoi, soare blând lumina câte-o vină-n privire, ruginea frunza-n cer și cădea între noi. Sărutam tâmpla dreaptă, și...
bătut, tăiat: nu voi pleca în nici o toamnă
de Vasile Munteanu
gândindu-mă la voi prieteni mi-am tăiat cuvintele de unul singur n-am vrut să pătez mâinile voastre trudite cu sângele începuturilor m-am mutat într-un clopot străvechi mi-am pus în gură limba lui de...
O toamnă ca atunci
de Caragata Cristiana Oana
Când deschid ochii dimineața la ora 7:15 cerul își deschide și el norii și albastrul după blocurile din București iar el, lângă mine, îmi spune să închid alarma. Urmez rutina zilnică în timp ce mi se...
Toamna nebuna ca Van Gogh
de Chelaru Maria Rozalia
Aici e o toamna nebuna ca Van Gogh iar eu pendulez intr-o poveste abstracta cautand monstri care sa ma tina de vorba sa n-aud cum inauntru imi cresc radacini de pelin,de moarte si alte otravuri. Pana...
Lui Michel, toamna albă a Lunii
de Alina Manole
motzoaca acum când îți scriu te mângâi pe cuvinte învelit ți-e sufletul într-o blană de pisică și toarce uită azi de moarte pe tine nu te va atinge s-a închis în labii de scoică și plânge brown sugar...
Undeva în timp...
de Irina Lucia Mihalca
Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, prin vitraliul privirii licăriri de stea, ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână...
Când urc pe scenă sunt suflet și cântec - o alergare de cuvinte în timp cu Tatiana Stepa
de florian stoian -silișteanu
Da! A plecat! În 2007 întîmplam un interviu cu Tatiana! L-am făcut pe mesenger după o întîlnire în Cluj în care împărțeam de-ale gurii în casa prietenului avocat Florian. Apoi Jurnalul Național a...
Toamna clopotele-s veac
de Beatrice Breiner
Dacă mi-e frică de moarte?!Da,recunosc mi-e frică(spun asta cu umilință,căci nu sunt puțini oamenii care își așteaptă moartea resemnați). Doar gîndul că într-o zi am să mor mă îngrozește.Suntem...
obrazul întors al semidoctului
de Vasile Munteanu
undeva pe cheiul maculatei dâmbovițe unde orice pigmeu se sparge în fițe m-am rătăcit într-o toamnă în care în loc de boboci premierul număra mormoloci fantoma regelui semidocților bântuia podurile...
Vizita
de Irina Lazar
O după-amiază însorită undeva, într-o vie, la capătul pământului. O toamnă caldă, aromată, concentrată parcă într-o boabă de strugure. Un strugure de poamă, cum zicea bunica. E mult de atunci. Tot ce...