Poezie
Undeva, într-o toamnă
1 min lectură·
Mediu
Ca prin vis
te-auzeam
“mai există iubire”
undeva,
într-o toamnă
ce-am visat-o amândoi,
soare blând lumina
câte-o
vină-n privire,
ruginea frunza-n cer
și cădea
între noi.
Sărutam
tâmpla dreaptă,
și țeseam amintire,
despărțind fără teamă,
restul lumii de noi,
ca prin vis
te-auzeam
“mai există iubire”
undeva,
într-o toamnă
ce-am visat-o amândoi.
Nepereche-împreună
rătăcind cu uimire,
depărtarea
ne-adună
și ne-mparte
la doi,
veșnic tren
cu o gară,
veșnic punct de sosire…
și-o plecare
grăbită
tot mereu
înapoi,
undeva, într-o toamnă
“mai există iubire”
022.841
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- sanda nicucie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
sanda nicucie. “Undeva, într-o toamnă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sanda-nicucie/poezie/1828404/undeva-intr-o-toamnaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SNValentin,
nu pot decat sa ma bucur si sa-ti multumesc pentru trecere si semn
nu pot decat sa ma bucur si sa-ti multumesc pentru trecere si semn
0
bucuria mea nu poate decât să-ți mulțumească că exiști și că ai sărutat, fie și tomnatic, undeva-cândva, niște frunze ruginite căzute din cer.