"Sunt omul-frunza" – 21762 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
LRL. R.Claudia
....am parul de culoarea frunzei adormite, am ochii stravezii, locuiesc la malul marii, iubesc: frumosul, viata! ...sufar, citesc, scriu, lucrez, ma plimb... ma intreb daca pomii infloresc singuri sau trebuie sa fie casatoriti inainte de a lega rod, ma intreb cand a aparut sentimentul, sensibilitatea, zambetul, sarutul... oare au fost inainte de noi, dupa noi...sau odata cu noi... ma intreb cum reusesc unii sa traiasca fara ele... ma intreb daca diavolul este un strain fara chip sau este de printre noi... ma intreb daca frunzele vorbesc intre ele... ma intreb de ce pe unii oameni reusim sa-i scoatem din noroi dar nu reusim sa scoatem noroiul din ei... ...................................................... sunt corecta, punctuala....dar am un mare defect: vreau ca toti oamenii sa fie la fel..... Sunt omul care doresc dincolo de necesitatea momentului actual si stiu ce am de dat si ce am de primit. http://www.trilulilu.ro/folkforever/35b254a58ae034
13 poezii, 0 proze
GBGeorge Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Lucian Bratu
azi sunt omul din lift
3 poezii, 0 proze
APAdina Pietrosanu
Sunt omul care nu stie de unde a venit dar incearca sa se regaseasca in umbrele parintilor. Cand nu se regaseste ramane undeva pierdut intre vis si realitate. Asa ca acum asa sunt, suspendata intre doua "lumi", incerc sa ma hotarasc pe care voi ramane.
92 poezii, 0 proze
cornel marinescu
vreau de la viata totul.nu sunt omul care sa accepte compromisuri .
1 poezii, 0 proze
Nicolae - Claudiu Marinescu
Cine sunt? "Sunt sarpele cu aripi de porumbel si vulturul cu cap de hiena... Sunt omul trist ce zambeste si cel ce rade plangand"... alegeti-va de aici ceea ce va place. Sunt si bun si rau in acelasi timp, sunt si prost si destept, si cumpatat si nebun, si am curaj sa ma tem... Nu-s decat un om, ca voi... asa ca nu prea conteaza cine sunt eu, ci mult mai mult conteaza cine sunteti voi... si ce aveti de spus. Eu unul sunt dispus sa ascult... Totul e sa vreti sa incercati.
59 poezii, 0 proze
LPLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
OCOctav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
ICIakab Cornelia Claudia
Sunt un spirit. M-am aratat în 8.08.1971 duminică la ora 8 dimineata. Omul e in imaginatia mea, il framant, dospeste. Intr-o zi imi voi ascunde chipul iar. carpe_diem464
207 poezii, 0 proze
Sunt omul-frunza
de ovidiu nacu
Sunt omul-frunză. O frunză nici nu știi dacă o calci sub picior în apusul toamnei. Și nici nu îți pasă. Sunt omul-frunză: sub călcâiele tuturor, eu tot mai încerc să fiu. Nu să exist; să fiu. ...Dar...
cuba libre
de emilian valeriu pal
spre sfârșitul vieții unii vor croaziere de lux în jurul lumii alții își pun ordine în fotografii ca niște răcani ce-și împăturesc uniforma înainte de stingere eu mă urc într-un cireș din crengi îmi...
Omul dintre ape
de neculai lunca
Mă-ndrept spre voi; sunt omul dintre ape. Suhatu-n chingi de prunduri mi-i vecin, Port seva luncii de pe mal sub pleoape Și tot smaraldul crengii de arin. Stârnesc frunzare-n danț cu pași de horă,...
O simpla amintire
de eu_ lory
Nu sunt decit un om in plus In societatea voastra Sunt un om ce cauta libertatea Sunt omul ce n-are iubire de ajuns Le voi obtine eu, oare? Cine stie! Nu sunt decit o frunza-n vint Ce e izbita...
din beneficiile maturității
de mihai amaradia
Fetiță, nu sunt omul pe care să-l păcălești, fumusețea ta îți iese prin ochi, carisma ta se naște din bunătatea pe care o oferi, cum ai dărui pâine cu miez de nucă, crești singură trei puieți și...
nu pot respira
de Leonard Ancuta
fără o amintire cu tine, fără o imagine a ta nu pot respira sunt omul care trăiește cu vidul din becuri dar nu suportă lumina, sunt ca un orb pentru că nu te văd nicăieri și nu mai aprind lumînări...
Vă invit la vernisaj!
de Vali Slavu
În urmă cu vreo două săptămâni, am primit un e-mail în care eram rugată să scriu câteva epigrame care să însoțească un grupaj de caricaturi realizate de domnul profesor Robert Hummel. Acestea urmau...
Cu sucuri de portocale moi, în Grădina privată
de Iulia Elize
De ce să nu las orologiul, de pildă, în pace... Misterul dronei și al dronelor viitorului Ceasul aduce răsplată, când vara e foarte în toi Și când la mare femeile altfel, își bronzează pielea Sunt...
Bucuria de a respira
de Ana Urma
„Linişte, e linişte... ca şi cum m-ar gândi un arbore” de Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Parte din ceea ce suntem datorăm lecturilor care ne transformă și pun în legătură cu...