"Păsările întunericului" – 20053 rezultate
0.01 secundeMeilisearchTed Volcin
Om simplu Convins ca apartine Captiv in iluzia eternitatii temporare Numarind pasarile Bataile inimii Galileo Galilei Anatema gravitatii eterne Aruncat ca o pana Ori ca o stea sau o piatra In neant
6 poezii, 0 proze
GIGabriela Ilisie
"Căutări" "Picături de ploaie" "Noi, Păsările Phoenix", Edago, 2006 A mai publicat fragmente din romanul "Călina".
65 poezii, 0 proze
GEGeorge Ene
După chip cunoști o floare, Păsările după cânt, Aurul după culoare Și omul după cuvânt. FESTINA LENTE al Alergătorului între A Nu Fi, A Fi și A Nu Fi ► 25.04.1939 – comuna Țuțulești, județul Argeș; „Fiu al satului”; ► Școala Medie Tehnică de Comerț – S.M.T.C. „Nicolae Kretzulescu” din București (1954-1957); ► Examen de admitere – cu poezii proprii – la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică - I.A.T.C. București (1957 și 1958); ► Absolvent al Școlii Populare de Artă Ploiești – Cursul „Arta Actorului”. Profesor: regizor Gigi Ionescu (1961); ► Licența în Filozofie; doctorat și practică la catedră (1973-1976); ► Absolvent al Programului Academic de Studiere a Bibliei (2005-2006); ► Redactor și redactor-șef al săptămânalului „Metalurgistul” – organ de presă al conducerii Uzinelor „1Mai” din Ploiești (1964-1989), devenit în decembrie 1989 „Realitatea UPETROM” (1989-1990), iar din 1993 „Concordia” (1993-1996); ► Secretar general de...
133 poezii, 0 proze
Flaviu Mihali
- Nascut in Baia Mare la data de 05.01.1981 - Membru al formatiei de hip hop baimarene Avertisment - Volumul de debut, intitulat PASARILE N-AU NEVOIE DE CREDINTA, a aparut in octombrie 2001, la Baia Mare
21 poezii, 0 proze
Arhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
ATAlbert Toderascu
ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...
14 poezii, 0 proze
elena posarlie
Prea lunga sa poata fi scurtata
5 poezii, 0 proze
Carmen Pasarelu
Biografia mea abia vrea sa se nasca.
1 poezii, 0 proze
Păsările întunericului
de Daniel Puia-Dumitrescu
Praf zburând pe aripile unei păsări moarte Soare arzându-i trupul întunecat uitat de timp din ce în ce mai aproape de a izbucni în flăcări viespi de cărbune se rotesc așteptând zilele înroșite ale...
la hotarele nopții
de Daniela Moga
La hotarul întunericului Perdelele de umbre ațipesc, Copacii o iau la fugă, se calcă-n picioare Să ajungă la albia luminii, nu a zilei, Ci a lunii ce răsare. La hotarul uitării Păsările nu-și mai...
tăcere
de pop romeo
între noi doi tăcerea își făcuse culcuș din păsările întrebărilor nepuse liniști curtate de nori pe liniști apuse râdem sau plângem în vis nepătruns între noi lacrima dimineții sparge zidul ce n-are...
nu de moarte îmi este frică
de Calotescu Tudor Gheorghe
singura teamă pentru necunoscutul acesta inevitabil în afară viermilor și a întunericului ar fi lipsa visului așa că mă întind să visez cât mai sunt viu cât încă mai am puterea de a-mi aminti ceva...
uneori lipesc lumi
de Ileana Popescu Bâldea
va veni o zi în care păsările vor fi verzi cerul va îngenunchea la răsărit printre pietre un rest de soare se va insinua prin ridurile pământului și va închina lumina de păianjen adâncului...
10 cu minus
de Daniela Luminita Teleoaca
tramvaiele își reluaseră mersul cum și păsările omul nimeni n-ar fi știut spune cât la sută era aparență în ce măsură viața își reintrase în drepturi era curba aceasta rectilinie ca un bisturiu peste...
nu de moarte îmi este frică
de Calotescu Tudor Gheorghe
singura teamã pentru necunoscutul acesta inevitabil în afarã viermilor şi a întunericului ar fi lipsa visului aşa cã mã întind sã visez cât mai sunt viu cât încã mai am puterea de a-mi aminti ceva...
mii mii mii și mici de tot
de ștefan ciobanu
până să devină trecut prezentul se repetă la exasperare pe sub păsările care nu fac notă discordantă niciodată e noapte dar nu îmi e teamă au zis-o alții înainte de foarte multă vreme ca într-o...
Amurgul uitării
de Silviu Somesanu
Ai obișnuit noaptea să se culce în zbor pe aripile întunericului în trecere, florile și ierburile înalte se leagănă pesemne le ajută vântul să adoarmă. În zori sunt câteva întâmplări plimbate prin...
înăbușit
de Daniela Luminita Teleoaca
nimeni nu știe cum se lăsase noaptea aia și chipurile se confundaseră în roșul întunericului această celulă supradimensionată în care ne sclipeau fricile nu ne vedeam. doar la răstimpuri simțeam...