"Maine ma voi numi Galben" – 20584 rezultate
0.07 secundeMeilisearchHenriette Berge
Nascuta la Constanta pe 15 ianuarie 1979.In prezent casatorita in Norvegia.Locuiesc in ambele tari,sunt mai mereu pe drum cu masina prin Europa.A scrie inseamna pentru mine a ma relaxa,la fel si a citi o carte buna.Alte hobby-uri,daca le pot numi asa,calatoriile,animalele de companie,muzica,pescuitul,dulciurile,etc. Iubesc limba romaneasca,nu voi reusi niciodata probabil sa scriu ceva in limba norvegiana,in schimb iubesc foarte mult Norvegia pentru natura,(munti,mare,fiorduri,paduri,cascade),curatenia,simplitatea imbinata cu delicatete a caselor si a oamenilor de acolo.
48 poezii, 0 proze
Mihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
Alexandru A. Philippide
2 martie 1900 se naste, la Iasi, Alexandru A. Philippide, fiul lui Alexandru I. Philippide (filolog cu renume și academician) si al Lucretiei. Debuteaza in revista " Insemnari Literare" cu poemul "Cintecul citorva". Un an mai tarziu debuteaza in proza. In 1922 apare volumul de poezii " Aur sterp" care include si poezia de debut. In 1942 vede lumina tiparului singurul volum de proza al scriitorului " Floarea din prapastie". Traduce in limba romana nume sonore ca Voltaire,Cehov si Novalis despre care spune "Am pastrat o dragoste statornica lui Novalis, iar romantismul german e pentru mine o gradina interioara a carei cheie intotdeauna ma voi feri s-o pierd". 1930 - 1945 colaborator la " Adevarul Literar si Artistic", " Viata Romaneasca", "Cuvantul Liber", "Gandirea", "Vremea", "Revista Fundatiilor" iar din 1945 si la "Victoria". Primeste Premiul de Stat pentru versiunea Romana a poemelor lui Lermontov. In 1968 apare volumul de eseuri " Scriitorul si arta lui" cu o prefata a autorului....
23 poezii, 0 proze
Andrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
Camil Camil
Nu m-am nascut, nu exist, voi insa va trebui sa va nasteti si sa existati, pentru ca altfel sunteti ca mine si nu-mi doresc asta sub nici o forma! Nici sub forma imateriala! Cine nu ma cunoaste poate sa confirme ca nu exist!
125 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Onirica Elisa
Ador descrierile neconventionale..sunt o metafora,un spirit impletit de note muzicale si litere,un perpetuu sir de intrebari existentiale.. Atentia mea se canalizeaza asupra romanelor psihologice si nu numai. Mi-as dori sa lucrez in cadrul UNICEF (sau domeniul externelor) o organizatie care ma reprezinta, unde consider ca as putea imbina calitatile mele de om si cunostiintele cu succes, ascultandu-mi astfel si sufletul si ratiunea. Iubesc oamenii, comunicarea, sa zambesc.A scrie, a citi, a asculta inseamna pentru mine a invata zi de zi sa traiesti, a te descoperi prin altii.. Ador sa dau colii sarutul gandurilor mele si mireasma acestuia o veti descoperii voi, cei ce veti avea rabdarea sa ma cititi.
6 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
Maine ma voi numi Galben
de Manuela
Mâine mă voi numi Galben Mi s-a spus culoare. Acesta e cuvântul ales pentru mine. Nu înțeleg de ce. Irina m-a caracterizat astfel. M-am lovit de culori atât de mult în ultima vreme. Mă șochează. Ceva...
Un fel de Tanka: Arbuști…
de Dragoș Vișan
Soc Astăzi și mâine noaptea se lasă ca trupul femeii peste tulpinile tale Arbu știi o dorești să se-nnoade vezi că te-alegi c-un altoi să-ți crească flori lungi și rotunde ca pălăriile soc iute...
Manifestul sacrificiului Român
de Ion Antonescu
Mă numesc Ion, Ion Antonescu, dar nu contează numele sau prenumele, ci spiritul care animă aceste denumiri vremelnice. Mă voi numi așadar X, domnul X, deoarece nu despre mine aduc vorba în această...
culori.
de Iuliana G. Badea
Iarna, în lumina albastră a aragazului, stau și te privesc cum dispari încet în lumina ta caldă. Dansezi între nuanțe roșii, portocalii și galbene, în timp ce eu mă holbez la telefon, recitind...
Jurnalul unui destin
de Monica Elena Stan
Scria cuprinsă de o liniște profundă. Cu o sete nebună; cu fiecare rând, cu fiecare pagină era mai fericită. Pierduse complet noțiunea timpului. Când se opri din scris – să bea o gură de apă –...
Ce nu ți-am spus
de Folea Maria
De mâine nu-mi mai las gândurile libere Ca pe-o haită de lupi care bântuie nopțile; De mâine le cumpăr zgărzi, le construiesc cuști De mâine le hrănesc din castroane din inox până le satur Să nu mai...
`tăcerea fetei`, paiul și strada de la fereastra mea
de Adina Ungur
fereastra se zguduie ferestrele, tremură podeaua sub picioare fumul gros și urât mirositor se insinuează pe sub tocurile înalte ce susțin ferestrele pisica albina se uită la luminile galbene de...
Petale
de Sorin Teodoriu
Domnul Micu este doctorul bătrânului Gufi, iar Gufi este desigur dacia mea, o supernova verde jad. Îi curăță injecțiile pentru că s-au înfundat din cauza benzinei. - Data viitoare nu mai scăpați....
Pe străzile Ballinei
de Iulia Elize
E ca și cum m-aș plimba cu tine pe străzile Ballinei ori pe malul de vest al râului Moy, pe lângă furnicile desculțe care poartă și acum în spinare amulete mărunte de nisip, dincolo de abația Moyne....
casa lui zarea
de Andrei Gheorghe
casa lui zarea si da, cu acest prilej imi venea sa ma topesc, sa borasc, poate mancarea sa fie de vina, poate parul de femeie fina pe care l-am inghitit si care la masa de pranz nu si-a produs inca...
