culori.

Iarna, în lumina albastră a aragazului, stau și te privesc cum dispari încet în lumina ta caldă. Dansezi între nuanțe roșii, portocalii și galbene, în timp ce eu mă holbez la telefon, recitind ultimele tale gânduri care îmi semănau fiind violet și albastre. Îmi aduc aminte de primul nostru sărut de la magazinul non-stop din fața blocului. În timp ce culorile noastre se îmbibau formând o nuanță rece superbă, precum ochii tăi. Dar ai ales să pleci, traversând strada amintirilor noastre, călare pe o Vespa galbenă vintage. Mâine mă voi duce la DM ca să-mi cumpăr un rimel waterproof pentru a nu deveni un raton când ai mei mă întreabă de tine. În seara asta rămân acasă cu un pachet de Vogue roz și un vin roșu, înecându-mă în gânduri despre tine pe care nu mi le poți lua, dar altceva da. Inima. Sufletul. Luciditatea. De ce te-ai transformat în culori calde fiind iarnă?