"Cuvintele din ramuri" – 20274 rezultate
0.02 secundeMeilisearchnicolae silade
Născut la 4 decembrie 1956, în Făget, județul Timiș. Este poet și jurnalist. Locuiește în Lugoj. Redactor șef la Lugojul, 1991-1997 Din 1997 este fondatorul și directorul ziarului Actualitatea Din 2010 este fondatorul și directorul revistei actualitatea literară A publicat în: Algoritm literar, Alternanțe (Germania), Apostrof, Arca, Arcadia, Argeș, Ateneu, Banat, Cafeneaua literară, ComUnique, Conta, Convorbiri literare, Cuvinte românești, Destine literare (Canada), Familia, Fereastra, Flacăra, Hyperion, Levure littéraire ((France-USA-Germany)), Libertatea (Serbia), Luceafărul, Lumina literară și artistică, Lumină Lină (SUA), Orient latin, Origini România (Spania), Orizont, Poesis Internațional, Pro Saeculum, Ramuri, Reflex, România literară, Român în lume (Spania), Semne, Steaua, Surâsul Bucovinei, Vatra, Tomis, Tribuna. Volume apărute: * Visul în lucru, Editura Litera, București, 1979 * Cartea poeților (volum colectiv), Editura Lugojpress, 1994 * Mergere înainte, Editura Lugojpress,...
266 poezii, 0 proze
Manolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Sandu Gabriela
~Studii *1999-2004- GRUPUL SCOLAR ,,SFANTA MARIA’’, Galați; *15-21 mai 2002-premiul I la sesiunea de comunicări științifice, FILOZOFIE, din cadrul săptămânii liceului ,,Sfânta Maria’’; *2004- Universitatea ,,Dunărea de Jos’’, Galați, Facultatea de LITERE SI TEOLOGIE, secția Stiințele Comunicării, JURNALISM-ENGLEZA; *2007- Bursa de studiu la Università degli Studi di Trieste- Italia. !Imi place sa calatoresc... Ma fascineaza puterea cuvantului, iar daca ar fi sa va spun ce as vrea sa devin "cand voi fi mare", as spune..."dresor" de cuvinte- e tare greu sa le stapanesti, iar cand ajungi sa o faci, esti deja dependent de ele. Cat de frumos suna...dependent de cuvinte... Cuvintele sunt parte din noi, sunt parte din fiinta noastra; e minunat sa stii sa le stapanesti, dar ce faci atunci cand te stapanesc ele pe tine? Tocmai asa stau lucrurile si cand vorbim de poezie- nu tu stapanesti cuvintele, ci ele ,prin incredibila lor forta, te stapanesc pe tine. Poetul nu face altceva decat sa...
15 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Magdalena Dorina Suciu
De aceeași autoare: Din lumină se nasc cuvintele(versuri). Verona,Italia,1997. Anotimpuri îngenuncheate(versuri).Editura Cezara,Târgu-Mureș,1999. Jarul secundei(versuri).Editura Cezara, Târgu-Mureș,2000. Cătușe pentru suflet(versuri).Editura Academprint,Târgu-Mureș.2002. Voluptăți imperceptibile(versuri).Editura Tipomur,Târgu-Mureș,2004. Orhidee în cuib de zăpadă(versuri).Editura Tipomur,Târgu-Mureș,2004. Copilărie-pâine dulce(vresuri pentru copii). Edutura Ansid,Târgu-Mureș,2006. Și Dumnezeu suspină/Even God sighs(antologie de versuri). Criterion Publishing,București,2007.
21 poezii, 0 proze
Alin Daroi
Prin cuvintele mele incerc sa exprim cat mai bine ceea ce simt, vad si gandesc. Versurile sunt ca o modalitate de curatare de mizeria societatii din jurul meu.
4 poezii, 0 proze
Pele Otniel
Prin poezie eu imi las cu fiecare cuvat o parte din sufletul meu...traiesc ceea ce scriu si arunc povara sentimentelor in cuvintele pe care le scriu.
1 poezii, 0 proze
Wislawa Szymbroska
S-a născut în orășelul Kornik din vestul Poloniei, la 2 iulie 1923. Urmează liceul la Cracovia, unde familia se stabilește în 1931. Este absloventă a Facultății de Filologie si Sociologie a Universității Jagellone din Cracovia(1948). Debutează în viața literară în martie 1945, cu poemul "Caut cuvintele", apărut în suplimentul literar al cotidianului "Dziennik Polski". În 1925 i se tipărește prima carte de poezii - "Pentru ce trăim". Publică numeroase alte volume, dintre care în limba română au apărut, selectiv, "Bucuria scrierii" - 1979, "Sub o singură stea" - 1999, "În râul lui Heraclit" - 2003, "Clipa" - 2003. Semnează volume de publicistică (eseuri-recenzii), traduce din poeți francezi, susține conferințe, redactează cronici de presă. Opera sa a fost tradusă în toate limbile de circulație internațională. I se decernează Premiul Goethe - 1991, Premiul Herder - 1995, Premiul PEN-Clubului Polonez - 1996, Premiul Nobel - 1996. Wislawa Szymborska was born in 1923 in Bnin, a small town...
8 poezii, 0 proze
Adrian Nastase
Oare conteaza cine sunt, oare conteaza cine am fost - cuvintele raman chiar daca pentru unii nu au nici-o insemnatate fiecare cuvant poate insemna o particica din ceea ce simt si sunt. viatza e efemera dar cuvintele pot spune multe cautatorului... nu fac poezie, nu fac proza, sunt doar cuvinte ce vor sa insemne ceva, chiar de poate nu au vreo logica.
17 poezii, 0 proze
keller victor-theodor
nascut intr-o zi de joi iarna 1996 Imi moare timpul după ce mi-am fotografiat cuvintele de abia mai respiră sub umbra îngerilor mei îl simt supărat trist cu povara febrilă oprit în gâtlejul amintirilor ce nu mă iartă ele imi ies din puhoiul viselor undeva pe frunte lângă vanitatea bățoasă ce călărește pe coama melodramei realului o viață-n tablouri ale cărei culori mi se strecoară printre degete sub povara sangvină ........................ tedik9@yahoo.com
32 poezii, 0 proze
Cuvintele din ramuri
de Alina T. (Manole)
ce frumos îmi iei sub pretextul de dragoste fiecare spațiu care îmi apaține îl cucerești îmbufnat ca și când ar durea lucrurile pe care le port tu nu vrei să te apese nimic din ce nu-i al tău și faci...
Anestezie...toamna
de Laura Boletti
Cad toamna cuvintele din noi ca frunze încă vii din ramuri înghețate. Cad peste noi cuvintele lipsite de vlagă, uscate de sens, cad peste noi fără oprire, plonjând resemnate-ntre ploi. Se scutură...
cuvintele din care am mușcat m-au hrănit cu arsură
de Vasile Mihalache
ins anodin purtător al durerii și grijii lustruiesc și eu cum pot coperțile zilei: cu mintea- pasăre ce zboară prin pomii cei cu ramuri multe statornic în cercurile apei călduțe din gură un fel de...
Sans
de Matei Octavian
Voi rupe cuvintele din mine și le voi preface-n mătăsuri Pentru a țese pînze de sentimente Unele colorate, altele translucide, diafane, imponderabile Precum seva nouă a fiecărei zile, ce palpită...
Să fie întuneric!
de Nicoleta Iuhoș
De-ar fi întuneric, aș apărea din ramuri de fum, ascunsă-ntr-un gând, materializată dintr-o dorință aproape uitată... dar ai aprins lumina doream să-ți cuprind trupul ca-n menghină, să te strâng...
Iubito
de Grigore Vieru
Ceea ce, neauzit, Din ramuri cade Sunt frunzele noastre. Dar mărul? Mărul de aur? Ceea ce, îndepărtat, Sună în cântec Sunt cuvintele noastre. Dar cântecul? Sărbătorile lui? Ceea ce, clar, Spre mare...
Scriere automată
de Iakab Cornelia Claudia
în nesfârșita zămislire de stele cum iată pe vârful unui creion se poate să rupă prea tare e foaia un alb pasărea iși vrea penele tu desenezi dar nu iți iese proiectul e de durată se vaită și plânge...
La solitudine
de Laurențiu Belizan
savanții au clonat urechea lui Van Gogh scannerul urmărește precis curbura lobilor inimii creierului soarele a devenit o lumină oarecare pe cer abia atingi vârful miilor de cuvinte skipper pe un...
Nopțile nebune nu m-au înfrânt
de Silviu Somesanu
Femeile uită iubirile rămase frunze-n vânt, caută primăveri cu înfloriri în sânge, se grăbesc să fructifice, au diminețile prea devreme înmugurite și strâng la piept dorințe cumpănite. Nu scapă din...
Trompeta fara mustiuc-fragmente
de petre bucinschi
O femeie își privește cu plăcere corpul gol într-o oglindă între ochii săi și formele trupului ei se înfiripă un dialog terminat în semne de întrebare o atrage un punct pe care prietenii i-l ating...
