Poezie
Cuvintele din ramuri
2 min lectură·
Mediu
ce frumos îmi iei sub pretextul de dragoste fiecare spațiu care îmi apaține
îl cucerești îmbufnat ca și când ar durea lucrurile pe care le port
tu nu vrei să te apese nimic din ce nu-i al tău și faci eforturi
ca preluând din mine să nu devii mai greu ci să devenim mai rezonabili
te prefaci frumos nu sunt eu vinovată vina e exteriorul nostru și-l iei
îl culci mai întâi din pat pe canapea apoi pe holul de la intrare preș și la vecini
e educativ, îmi spui, să lași viselor un pic de spațiu au nevoie de intimitate
să crească să se coloreze și le faci vânt ca pisicilor pe fereastra cu șut
sau uite poemele mele nu-ți mai au farmec daca nu le atârni de merii din curte
că vin vecini noaptea și umblă prin tomberoane nu spui nimic
le-a luat vântul poate e mai bine se încarcă de anotimp de amprente străine
depersonalizate vor rezona mesei de amici totdeauna ai tăi
te suspectez acum că spatele tău întors spre mine înseamnă că mai e ceva
de care încă n-ai scăpat poate fără nimic din ce era al meu devin un Tu
care te apasă de care poți fugi evitând oglinzile mă spargi în cioburi
câtă lumină va urmări de-acum cuvintele din ramuri
034.259
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina T. (Manole)
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 217
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina T. (Manole). “Cuvintele din ramuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-t-manole/poezie/179688/cuvintele-din-ramuriComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
de depersonalizare prin împrăștiere în fiecare \"spațiu care îmi aparține\"...
Să ții drum drept, cu ori\"câtă lumină va urmări de-acum cuvintele din ramuri\"!
Să ții drum drept, cu ori\"câtă lumină va urmări de-acum cuvintele din ramuri\"!
0
drumul nu va fi niciodata drept. orice contamineaza.
cat despre cioburi..o ultima zvacnire a celei care se destrama. in fiecare dintre bucatile de oglinda sparte se va reflecta lumina. inspre cuvintele din copaci. protectia ultima, tardiva, a ceva ce ii apartine.
va multumesc, va citesc si va astept.
cat despre cioburi..o ultima zvacnire a celei care se destrama. in fiecare dintre bucatile de oglinda sparte se va reflecta lumina. inspre cuvintele din copaci. protectia ultima, tardiva, a ceva ce ii apartine.
va multumesc, va citesc si va astept.
0

\"câtă lumină va urmări de-acum cuvintele din ramuri\"
lumina va urmări cuvintele?
cuvintelor vor urmări lumina?
e lăsată o ambiguitate în formulare, ce merită prelucrată.
la fel, e disonant \"vei rezona mesei de amici\". poate găsești altă exprimare.
în rest, ai redat bine timpul spart, de-personalizarea, desprinderea din tu, identitatea spartă, recompunerea din amprente, urme, re-oglindirea, reîntregirea.
Ela