Poezie

Ruga lui

1 min lectură·18 septembrie 2006

Mediu

Doamne-ajută sufletului meu și scapă-l de pierzanie

femeia din fața ochilor mei e oglindă de pacate

și râde, cum râde Doamne de mă ajunge la os

îmi sfredelește inima și curg

fie-ți milă de mine Doamne

și trage mâneca hainei din fierea femeii

mă amărăsc prea mult Doamne și nu-s copil cu timp îndoit la subțioara

Doamne-ajută gândului meu să scape de prinsoare

și ochilor mei să nu-i mai vadă urmele

îmi vorbește în „drag” și „iubit”

e apocalipsă și vrăjitoare

Doamne-ajută pasului meu s-o ocolească

și visului meu să-i arunce ulei încins pe coapse

și s-o țintuiască în deznădejde

că altfel Doamne mă voi trezi mai locuit decât sunt sau poate dat afară

din propria-mi umbră

din propria-mi frică

din coardele mele vocale

...

am oftat, Doamne

004.314

Alina T. (Manole). “Ruga lui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-t-manole/poezie/204377/ruga-lui

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.