Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

La solitudine

1 min lectură·
Mediu
savanții au clonat urechea lui Van Gogh
scannerul urmărește precis curbura
lobilor inimii creierului
soarele a devenit o lumină oarecare pe cer
abia atingi vârful miilor de cuvinte
skipper pe un velier în ape fără maree
pe insulă din ramuri de sequoia cresc suflete
fructe de aer vrăjit ieșind unele din altele
atingând pământul
zilele-piranha pătrund în vene cave aorte capilare
distilate în penumbra crudă a vieții altora
simt
știu că trupul tău este un gând al meu simplificat
și sunetele din jur se hrănesc cu epiderma îngroșată
de sub călcâiul lui ahile
mintea refuză vacanțe în caraibe
efluvii frumos mirositoare
acolo delfinii se sinucid cu cinism de dragul artei pe nisipul alb
și cuvintele stau în teci ca ghearele unei leoaice cu pui
002551
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
124
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Laurențiu Belizan. “La solitudine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/14050969/la-solitudine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.