"Copilul din suflet" – 9116 rezultate
0.03 secundeMeilisearchozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
MIHAIL TANASE
TÃNASE, Mihail, poet si prozator (n. 19 ian. 1971, com. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman). Este fiul lui Aristide Tanase, tractorist, si al Mariei Tanase (n. Stavilaru), casnica. A urmat Scoala Generala cu cls. I-X din Plopii Slavitesti, (1979-1988). De la varsta de 14 ani, urmare unei boli progresive, este imobilizat într-un scaun cu rotile. A debutat publicistic cu versuri în ziarul Sibian „Editorial” (1997), editorial debutand cu placheta de versuri „Copilul din interior” (1997). A colaborat cu versuri la : Efectul de seara, Targovistea, Jurnal de Dambovita, Teleormanul, Legea lui trei, Cetatea Culturala, Amurg Sentimental, Revista sentimentelor literare, Sinteze Literare, Sud, Caligraf, Meandre, Miorita Noastra (S.U.A), Observator-Munchen (Germania). (Completare): In perioada 2005 – 2008 a colaborat cu versuri la : Tanarul scriitor (Rev. virtuala), Ecoul (Rev. virtuala), Observatorul Canada (Rev. virtuala), Observator Germania (Rev. virtuala), Agonia (Rev. virtuala), Poezia (Rev....
35 poezii, 0 proze
Anolucimus Magister
..Amintiri din tara demenetei. Copilul cu ochi bulbucati Zorii capistei maiastre... ....si multe altele nescrise si nepetrecute ...inca
8 poezii, 0 proze
Stefan Radu Musat
ștefan radu mușat, colaborează cu majoritatea revistelor literare din țară, semnând mai multe antologii literare. Unele la care a participat au fost destinate celui mai pretențios cititor - copilul: „Comori de Vise” (Poveşti, povestiri, amintiri), Ed. Armonii Culturale, 2012; Castelul Fermecat, Salonul Castelul Fermecat – Republica Moldova, 2013. Antologie de versuri "Să nu-l uităm” Satu-Mare, ed. Inspirescu-2014. Două volume închinate poetului Adrian Păunescu, proiect cultural desfășurat în cadrul Asociației Scriitorilor Academus - București. Planeta poveștilor - Antologie de literatură pentru copii, Ed. Universitară București, 2021. O serie de poeme evidențiate în cenaclu Atheneum – Canada, publicate în revista cu același nume, publicație culturală a românilor din Canada. Fișă de autor în volumul Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari 1990-2010*(Addenda) Editura Socrate, Craiova - 2011. Premiul aniversar al Asociației Scriitorilor Academus pentru autenticitatea,...
13 poezii, 0 proze
serghei esenin
Serghei Alexandrovici Esenin s-a născut la 3 octombrie 1895 într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi, acest sat, îi poarta numele, Esinino), din Rusia. A început să scrie poezii de la vârsta de nouă ani. Copilul minune al literaturii ruse, în 1912, s-a mutat la Moscova unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. Un an mai târziu s-a înscris Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus și devine un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Beli. În 1915, Serghei Esenin a publicat primul său volum de poezii, Radumița, urmat curând de “Slujbă pentru morți” (1916). Poeziile sale despre dragoste și despre viața simplă i-au adus un plus de popularitate la acea vreme. În 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată. Crezînd că revoluția Octombrie din 1917 va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă...
95 poezii, 0 proze
Kabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
George Bacovia
George Bacovia ( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, București) a fost un poet simbolist român. Scrierea sa poetică a făcut parte din curentul cunoscut ca "simbolism dar și-a dovedit modernitatea și a rezistat probei timpului: Bacovia a fost unul din cei mai mari poeți interbelici, alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu. George Andone Vasiliu (numele de naștere al poetului) s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și al Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreaga, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din...
372 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
Pascal Bruckner
Pascal Bruckner este un romancier și eseist francez, născut la Paris în 1948. A fost profesor invitat al universității californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur și, în prezent, al ziarului Le Monde. Figură-cheie a intelectualității pariziene, acest filosof al actualității (a scris eseurile Mizeria prosperității, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea față de aproapele, Hoții de frumusețe (Premiul Renaudot 1997), Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii,Copilul divin și Paria.
5 poezii, 0 proze
Sinica Vranceanu Moinesti
23 de ani... si inca n-am murit, 24 de ani... si inca n-am murit, 25 de ani... si totusi n-am murit... probabil ca sunt nemuritor! 27 de ani ... oare sunt nemuritor! 27 de ani si jumatate... M-am casatorit... Cum era cu nemurirea? Aproape 28 de ani... astept un copil! Am devenit nemuritor!!! 29 de ani... copilul nu mai este... Cui dracu' ii trebuie nemurirea? 31 de ani. De ce? 32 de ani. Ceilalti... din ce in ce mai mult ceilalti.
12 poezii, 0 proze
Copilul din suflet
de Oana Rovența-Micu
Þi-ai grăbit viața neștiut spre zorile de mâine ca bilanț prizonier în sufletul tău. În urma pașilor ți-a rămas gândul nesimțit de inocent că totul e din lume de copil așa cum voiai neputând avea...
Copilul din mine a suferit de claustrofobie
de Eugen Fulea
Copilul din mine a început să sufere de claustrofobie ridicat pe vârfuri o privea prin ochii mei apoi spațiul din suflet a devenit prea mic A plecat ca un albatros vântul a devenit camaradul său...
fericirea nu vine din mâinile unui bărbat
de Ligia Pârvulescu
după cum nicio iertare nu vine din mâinile unui părinte, și nici copilul din sufletul oamenilor singuri – există ceva care leagă tot cu ușurința unui zâmbet fără motiv degetul mângâind buza cănii de...
Parte din trecut...
de Victoria Dicu
Te-ai gândit vreodată De câte ori m-a durut Fiecare atingere de-a ta, Căci îmi smulgeai o parte din suflet? Te-ai gândit vreodată De câte ori m-a durut Fiecare sărutare de-a ta, Căci îmi smulgeai o...
cineva spunea că sufletul nu doare
de Claudia Minela Petre
îl simt ca pe un păcat lepădat în leagănul unui nou-născut ca pe o eclipsă sângerând în brațele luminii la porțile somnului viața cerșește îndurare lacrimile sunt doar o scuză adusă durerii care...
copilului din mine
de Bogdan Nicolae Groza
ochi familiari de copil mă privesc de undeva din mine cu albastrul lor spălăcit îmi amintesc vag de niște jocuri ba tupu, ba castel, ba șeptic și șah în fața blocului și multă, multă alergătură după...
Claustrofobie
de Eugen Fulea
Copilul din mine a început să sufere de claustrofobie Ridicat pe vârfuri o privea prin ochii mei Apoi spațiul din suflet a devenit prea mic A plecat ca un albatros Vântul a devenit camaradul său...
lumina
de unciuleanu milena
Lumina Veniți oameni ai mei, dați-mi o picătură din lumina voastră, topiți măști de argint în noptatice priviri, printre sfinți străini pierduți pe sub grinzi de negre biserici. Pași goi răsună...
Și-n mine se duce un crâncen război
de Ionuţ Caragea
și-n mine se duce un crâncen război, cu gânduri-rachete, cu nave și mine, cu oameni și tancuri mergând în convoi, cu sângele-n care roiesc submarine... dar, vezi, niciodată, n-am escaladat, scoțând...
Lanţul aforistic al amintirilor
de Ionuţ Caragea
Am învățat să iau totul de la început. Primul cuvânt a fost amintire. * Sunt o pădure defrișată în care replantez amintiri. * Acele ceasornicului îmi peticesc amintirile. * Amintirile – epavele de pe...
