Kabir
"Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este"
Þes pânza Numelui Tău
poezie
* Ceea ce vezi nu este; iar pentru ceea ce este nu ai cuvinte. Dacă nu vezi, nu crezi: ce ți se spune, nu poți primi. Cel care știe să cearnă
Cauți să dai de mine?
Cauți să dai de mine? Cauți să dai de mine? Sunt pe locul de lângă tine, Umărul meu îl atinge pe-al tău. N-ai să găsești nici în stûpa,
Ascunsă dincolo de cer
* Ascunsă dincolo de cer Ascunsă dincolo de cer e Þinta La dreapta e Soarele, Lunai-i la stânga Bisectoarea trebuie să fie ascunsă Corpul e
Þes pânza Numelui Tău
Þes pânza Numelui Tău * Femeia despărțită de iubitul ei deapănă la roata de tors Cetatea trupului se ridică în frumusețea ei; Și înlăuntrul ei a
Ființă liberă
Ființă liberă Ființă liberă, cerul e acoperit și se-ntunecă, Revin dinspre norii musonului, Pică stropi de ploaie. Hai sus, învățatule,
Nu-i decât apă
poezie
* Nu-i decât apă Nu-i decât apă în iazurile sfinte. Știu pentru că am înotat în ele. Toți zei sculptați în lemn și în fildeș Nu poate
Þes pânza Numelui Tău
poezie
* Ard lămpi în fiecare casă, orbule! Și tu nu le poți vedea Într-o bună zi ți se vor deschide ochii deodată, și ai să vezi: Și cătușele morții
Þes pânza Numelui Tău
poezie
* Când în sfârșit ai ajuns la oceanul fericirii, nu te întoarce însetat. Trezește-te, omule, smintitule! Căci moartea te
Þes pânza Numelui Tău
poezie
* Ce greu e să-l întâlnești pe stăpânul meu! Pasărea ploii se tânguie însetată după ploaie: Aproape că moare de dorul ei, și totuși nu vrea Să
Am ajuns să cunosc
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Am ajuns să cunosc Puterea Iluziei ca fiind Marea Hoață Brațele ei se leagănă ținând păienjenișul capcanei Și cu glas dulce vorbește
Atârnă astăzi leagănul iubirii
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Atârnă astăzi leagănul iubirii! Atârnă corpul și mintea între brațele Iubitului, în extazul fericit al iubirii. Adu-ți șuvoaiele
Când am să te văd
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Când am să te văd din nou Iubirea mea? Neogoit sunt de dorul să te privesc, Tulburate îmi sunt și ziua și noaptea, Ochii mei numai la tine
A venit Domnul meu
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
A venit Domnul meu la Domnul meu acasă: dar eu n-am trăit cu El, și n-am gustat din El, și tinerețea mea a trecut ca un vis. În noaptea
Drag îmi e
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Drag îmi e într-adevăr cel care poate chema pribeagul înapoi acasă. Acasă e adevărata uniune, acasă e bucuria de viață: de ce să-mi
Mintea mi s-a întors
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Mintea mi s-a întors La propria ei stare dintâi; L-am realizat pe Domnul Când am murit, încă trăind. Spune Kabir: Mă cufund În
Ce să spui
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Ce să spui despre discuțiile Care învăluie Adevărul? Prea multă vorbă duce la confuzie Dar fără vorbă cum poți să discuți? Dacă ți-e
Prietene, pune-ți nădejdea
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Prietene, Pune-ți nădejdea în Oaspete. Câtă vreme ești în astă viață Sari în experiență, Câtă vreme ești în viață! Gândește-te…
Domnul e în mine
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Domnul e în mine, Domnul e în tine, așa cum în fiecare sămânță e viață. O, slujitorule! Lasă la o parte falsa mândrie și caută-L în tine
Trupul și mintea mea
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Trupul și mintea mea mâhnite sunt Pentru că Tu nu ești cu mine. Ce mult te iubesc și te doresc în casa inimii mele! Când i-aud pe
Nepătatul Ram
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Nepătatul Ram e fără pereche Manifestând Tot Pătatul (Realul) Pătat e Pântecul Facerii și silaba Om, Pătatul solicit toată vasta
N-ai auzit melodia
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
N-ai auzit melodia pe care o cântă Muzica Necântată? În mijlocul odăii harfa bucuriei răsună dulce și blând – ce nevoie ai să ieși afară
Gorakhnat îl întreabă pe Kabir
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Gorakhnat îl întreabă pe Kabir: „Spune-mi, o, Kabir, când a început vocația ta? Când și-a avut răsăritul iubirea ta?” Kabir răspunde:
O, Slujitorule de Dumnezeu
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Slujitorule de Dumnezeu, unde se duc Ida, Pingala și Sushumna, cele trei nadi când se rupe firul vieții? Cel care tine firul e dincolo
El e adevăratul Sadhu
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
El e adevăratul Sadhu, care poate dezvălui forma Celui Fără Formă vederii acestor ochi: Care învață simpla cale de a-L atinge, care e
Sadhu, când Brahma Se descoperă pe Sine
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Sadhu, când Brahma Se descoperă pe Sine, iscă Ceva ce nu poate fi niciodată văzut. Așa cum sămânța e-n plantă, cum umbra e în arbore,
În trupul meu
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
În trupul meu o lună strălucește, dar eu nu pot s-o văd! O lună și un soare strălucesc. O tobă nicicând atinsă de mâini, dar care bate,
Ce e văzut
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Ce e văzut nu-i Adevărul Ce este nu poate fi spus Încrederea nu vine fără a vedea Nici înțelegerea fără cuvinte Înțeleptul cuprinde
O, prietene, sălașul acela e fără pereche
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, prietene, sălașul acela e fără pereche Unde se află Iubitul meu, desăvârșit. În locul acela nu există Fericire sau Nefericire Adevăr
O, Frate! Când eu am uitat
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Frate! Când eu am uitat, adevăratul meu Guru mi-a arătat Calea. Atunci am părăsit toate riturile și ceremoniile, nu m-am mai
Pedeapsa întrupării
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Pedeapsa întrupării îi atinge pe toți Învățatul o întâmpină prin cunoaștere, ignorantul cu vaiete. Spune Kabir: Atunci mi-ar fi frică, de
O, Sadhu! Simpla unire e cea mai bună
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Sadhu! Simpla unire e cea mai bună. Din ziua când mi-am întâlnit Stăpânul, n-a contenit joaca iubirii noastre. Nu-mi închid ochii,
Sunt în tot
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Sunt în tot, Sunt tot ce este, Diferitele forme de existență Sunt miile mele de manifestări; Totuși eu sunt altul decât toate. Spune-mi
Îmi plânge inima după casa iubitului
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Îmi plânge inima după casa iubitului meu; drumul mare sau adăpostul unui acoperiș sunt totuna pentru cea care a pierdut cetatea
Palanchinul a venit
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Palanchinul a venit să mă ducă la casa bărbatului meu și mi-a trecut prin inimă un fior. Dar purtătorii m-au adus într-un codru
Unde nu-i nici mare
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Unde nu-i nici mare, nici ploaie Nici soare, nici umbra, Unde nu-I nici facere, nici desfacere Unde nici viața nici moartea nu-I
Unde mă cauți
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Unde mă cauți? Eu sunt cu tine Nu în pelerinaj, nici în icoane Nici în singurătăți. Nu în temple, nici în moschei Nu pe muntele Kailas,
O, iubitule, să cântăm
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Iubitule, să cântă împreună cântecul bucuriei, căci noaptea s-a dus și zorii din nou s-au ivit. Pretutindeni, înăuntru și-afară, frumoasele
La început El era singur
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
La început El era singur, îndeajuns sieși. Ființa fără formă, fără culoare, necondiționată. Atunci nu era început, mijloc, sau
O, Sadhu! Purifică-ți trupul
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Sadhu! Purifică-ți trupul în cel mai simplu fel. Cum e sămânța în arborele banyan, iar în sămânță sunt florile, roadele și
Oh, Sadhu acesta e orașul morților
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Oh, Sadhu, acesta e orașul morților. Sfinții au murit, trimișii lui Dumnezeu mor Yoghinii cei plini de viață mor și ei! Mor regii, supușii
Kabir cugetă în sine
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Kabir cugetă în sine și zice: „Cel care nu are nici castă nici țară, care e fără formă și fără calitate. Acela umple întreg
Lebăda își va lua zborul
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Lebăda își va lua zborul neînsoțită de nimeni, Spectacolul lumii va fi doar un bâlci. Când frunza cade din pom, E greu să găsești Pe
Neputincioasă să vină
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Neputincioasă să vină la tine, neajutorată să te cheme Inima rămâne cuc, despărțirea mă face să ard Să-mi facă trupul scrum, ca fumul să
O, Prietene! Nădăjduiește-l cât ești în viață
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Prietene! Nădăjduiește-l cât ești în viață, cunoaște cât ești în viață , înțelege cât ești în viață: căci eliberarea în viață se
Primește Cuvântul acela
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Primește Cuvântul acela din care purcede Universul! Cuvântul e Maestrul; eu l-am auzit și am devenit ucenicul lui. Câți sunt cei care
Unde stăpânește Primăvara
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Unde stăpânește Primăvara, domn al anotimpurilor, acolo Muzica Necântată răsună de la sine. Acolo râuri de lumină curg în toate
Cerșetorul merge cerșind
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Cerșetorul merge cerșind, dar n-am putut nici măcar să-L întrezăresc. Și ce să-i cerșesc Cerșetorului? El îmi dă fără să-i cer. Kabir
Slujește Dumnezeului tău
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Slujește Dumnezeului tău, care a venit întru acest templu al vieții! Nu juca rolul unui nebun, căci noaptea se îndesește degrabă. El
Oh, ființă liberă
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Oh, ființă liberă, sunt un yoghin de multe veacuri Nu vin sau plec, nu sunt vreodată șters Mă desfăt și mă veselesc de Anahat Shabad, În
Kabir este adevărata lui natură
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Kabir este adevărata lui natură (sahaj): Realizarea de Sine e șeaua mea În scărița stării de Sahaj Pun piciorul și mă avânt Călare pe
Cine a învățat-o vreodată pe văduvita soață
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Cine a învățat-o vreodată pe văduvita soață să se jertfească pe rugul soțului ei defunct? Și cine a învățat vreodată iubirea să găsească
Trupul, mintea, averea
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Trupul, Mintea, Averea sunt miza Jocului de zaruri cu dragostea mea. Am pus la bătaie tot. Iubirea mea mă va câștiga dacă voi pierde Iar de
Unde e noaptea, când soarele strălucește
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Unde e noaptea, când soarele strălucește? Dacă e noapte, atunci soarele își retrage lumina. Unde există cunoaștere, poate dăinui
O, Sadhu! Țara mea e o țară fără durere
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
O, Sadhu! Țara mea e o țară fără durere. Eu le strig tuturor, regelui și cerșetorului, împăratului și fachirului: Oricine caută adăpost în
Ziua aceasta mi-e mai dragă
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Ziua aceasta mi-e mai dragă decât toate celelalte, fiindcă astăzi Domnul meu Iubit e oaspete în casa mea; Camera mea și curtea sunt
Kabir spune: „O, Sadhu! Ascultă-mi cuvintele
(Din vol. ”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Kabir spune: „O, Sadhu! Ascultă-mi cuvintele nemuritoare. Dacă-ți vrei binele, cercetează-le și cumpănește-le bine. Te-ai înstrăinat
