"Când o icoană va veni plângând" – 20733 rezultate
0.06 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
IPilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
Ioana Cristina Popescu
Scrisul este un hobby ce m-a urmarit de cand sunt mica. Prima si de altfel singura mea poveste - nepublicata vreodata, am scris-o cand aveam 9 ani si avea caini drept personaje. Poet preferat - Bacovia. Consider ca este unul dintre putinii poeti care exploreaza culmile tristetii atat de apasatoare. Atata de explicita este senzatia de dezolare in poeziile bacoviene, incat practic ai putea-o palpa. Admirabil... Unul dintre scriitorii preferati este Edgar Allen Poe, ce in povestirile lui reuseste sa mentina tensiunea si suspansul pana aproape de final. Il consider un autor greu previzibil si din acest motiv il respect foarte mult. Alte hobby-uri - muzica, lectura
3 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
IPIoana Popa
Ioana Popa - nascuta sub o a 13-a stea. Atenta la toate stadiile vietii. Poezia- o prietena care o intelege foarte bine si care o exploateaza cand nu poate scrie.
5 poezii, 0 proze
IIoana.V
Sunt o fire usor melancolica , compun poezii cand am anumite stari .Toate versurile pe care le voi publica imi apartin .
2 poezii, 0 proze
Ioana Duta
Dar in noaptea cand voi atinge absolutul, Si voi fi chemarea, Ma voi stinge si eu O data cu lumanarea...
5 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
ITIoana-Cristina Teodorescu
Ioana Cristina Teodorescu (n. 1989) a debutat recent cu volumul de poezie “Aripi de sticla” apărut la Editura EuroGraph (2012). Autoarea a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism, în prezent urmează două programe de masterat în domeniu și lucrează pe post de PR Manager la o cunoscută asociație culturală din Cluj-Napoca. De asemenea, Ioana a fost unul dintre membrii fondatori ai revistei culturale online FlipFlop.ro și redactor-șef al acesteia timp de aproape 3 ani, până în urmă cu aproximativ un an, când s-a decis încetarea activității sub această formă. Tânăra autoare s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului prin scrierile sale, în principal cronici de eveniment, dintre acestea predominând concertele folk, dar și prin numeroase proiecte culturale în care a fost implicată în ultimii ani.
6 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
Când o icoană va veni plângând
de Dumitru Mălin
Te-ntorci mereu cu dorul către munți Acolo unde-o casă oarbă știe Ce greu vei fi înstare să renunți La ea și la a ta copilărie Ce greu vei fi înstare să îți vinzi Grădina, curtea, pomii de pe coastă...
Întâia venire
de Dan Gabriel
APOCRIFÃ La început a fost Albu… Nu știu de ce l-au numit așa, poate fiindcă avea nevoie de un nume pe certificatul de naștere și părinții au ales primul cuvânt care le-a trecut prin minte, pesemne...
Poiana Narciselor-Capitolul XLIII
de Georgiana Milescu
XLIII Ema își dădea încă o dată seama că timpul este acela care vindecă toate rănile. Din experiența anilor care trecuseră, în tot ceea ce făcuse, cam un an era perioada de cicatrizare atât a rănilor...
Amintiri, de la Fundeni
de Mahok Valeria
VI Acum, să vă povestesc de pățania nefericită a doamnei F. Când aceasta întră pe ușa salonului, după ce se întorsese de acasă, doamna F parcă nu mai era ea, mi s-a părut schimbată total, aproape că...
Vers alb
de Fernando Vidal
Asta s-a întâmplat într-o marți, la sfârșitul toamnei, când, după ce-am stat câteva ore la bibliotecă, m-am întors acasă pe la opt, cu autobuzul. Traversam podul din Nicolina când am văzut două fete...
Există... în noi
de Claudia Minela Petre
Miruna stătea de ceva timp la fereastră și privea dansul fulgilor de nea strălucind sub lumina slabă a felinarelor. Sporadic, trecea câte o mașină, întrerupând liniștea albă. Îi plăcea să traseze cu...
Ma veti uita!
de raza de luna
Ma veti uita! Ma veti uita cand voi pleca in vesnicie, Ma veti uita, ca si cum n-as fi fost, Veti plange mult o vreme, iar apoi, cine stie? O sa ganditi ca plansul nu isi mai are rost! Privesc cu...
Într-o zi, voi înțelege!
de zephirus
- Lasă-te purtat de simțuri, Lasă-te purtat de vânt. În romanul vieții tale, Nu lipsește un cuvânt! Lasă-te mișcat de val, Lăsa-te udat de ploi. Într-o zi, vei înțelege - Nu vom mai fi “NOI” si...
drumul spre mine
de Andrei Cucu
Drumul spre mine cand noaptea se lasa spre mine spre moartea ce-mi plange-n priviri deschid o fereastra si palid din zare culeg amintiri in soba mai arde-o iubire ce-am pus-o candva mai demult iar...