"[mahalaua unde toată lumea sărută rigolele]" – 978 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
FVFrançois Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...
38 poezii, 0 proze
AMAlexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
manalau laurentiu constantin
Eu ma numesc manalau laurentiu si ma fascineaza mult creatiile literare.
1 poezii, 0 proze
Andrei Popa
nascut intr-un colt mizer de mahala crescut cu seminte si ciubuc studii, studiile altora carti citite sandra brown, publicate emil cioran o tiganca mi-a ghicit ca am sa mor intr-o barca aurita pe malul nicolinei
1 poezii, 0 proze
DMDaniela Mihalciac
"Be the change you wish to see in the world" Mahatama Gandhi
21 poezii, 0 proze
Ovidiu Manciu
In poezia mea, am incercat sa imbin magia din mahala cu raceala mecanismelor, sufletele mutilate cu miscarea monotona a utilajelor. Poezia mea nu e un strigat de eliberare, ci o constatare a senzatiei de claustrofobie care exista in fiecare dintre noi. Presiunea societatii devine tot mai puternica cu fiecare zi ce trece si consider ca e de datoria poetului sa o redea prin metafore intr-un mod original (nu neaparat placut) celui care citeste, in speranta ca o sa trezeasca anumite reactii emotive.
3 poezii, 0 proze
DSDragos Serban
Pe 16 dec 1978 apare pe lume dornic de a cunoaste imprejurimile Dragos Serban, intr-o casa veche de la marginea Bucurestilor. A crescut inconjurat de birturi de mahala si de muzica lautareasca. La inceput nu le baga in seama. Dupa care a inceput sa le urasca. Dupa si mai mult timp, o data cu schimbarile interioare a descoperit in oamenii aceia simpli din mahalale, care zac pe scaune tocite din lemn cu tigari proaste in coltul gurii si o jumate in fata, toata filozofia populara romaneasca. Si a inceput sa-i iubeasca. Pentru ca i-a inteles. Pe ei, si pe ceea ce se ascunde in spatele unui palton rupt in coate.
70 poezii, 0 proze
TTTeo Teofil
Curicullum vitae – ca-n Bănat Șie potcă să mă fac? După tată mi-s slovac. Numa’ mami-i dîn Măhala, C-aiși avem noi capitala. Io-s născut în Cimișoara, Năince d-o da primăvara. Șî ne-am mutat dă aiși acolo Dân Măhala măi încolo. D-acu’ șăgiem în Șietace Șî-s fălos la patru așe… Că vorbiesc limba șie-m’ plașe
43 poezii, 0 proze
[mahalaua unde toată lumea sărută rigolele]
de Daniel Dăian
de frică să nu își piardă credința a încetat să mai existe probabil nu a știut cum să supraviețuiască durerii chiar și bărbierul care număra oamenii pe degete a ruginit într-o singură noapte iar când...
Duminica înțeleaptă
de Sorin Teodoriu
Să-ți spun cum a fost. Îmi răsună în minte acele cuvintele neînțelese atunci, în vremea când încă nu eram: ’Ai uitat sarea, bărbate..., o să iasă băiatul nesărat!’ Mai târziu am știut, erau cuvintele...
Fetița cu pistrui
de Adrian Constantinescu
Fetița cu pistrui n-a râs niciodată. Nici n-a plans. N-a avut de ce sau n-a avut cum. La 7 ani i-a murit tatăl. N-a înțeles prea multe, doar că nu mai vine acasă, că a plecat într-o călătorie lungă...
Timpuri și destine (Vol.2)
de valeriu danalachi
Anatol Borogan (nu o dată pomenit pe lângă Toni Montana) – în popor Tolea, Tolean și Tolică – nu în zadar purta familie de sat. Se născuse primăvara, cu omăt întârziat afară și o lună înainte de a...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 21
de marin badea
Trenul e calul meu fermecat. Aleargă precum vântul și scoate flăcări pe nas. U-uu, tot nechează el. Iar eu sunt Făt-Frumos. Am la mine un paloș uriaș. Cu el mă pot lupta cu toți zmeii de pe pământ....
șarlatanul
de Leonard Ancuta
ce dumnezeu de poet mai e și ăsta care îmi spune mie că șanțurile s-au umplut cu suflete refulate de la crâșma din colț acolo unde pentru un pahar de băurtură spirtoasă cu aromă de cognac de rom sau...
Acorduri târzii
de Balcan Ana
Acorduri târzii proză[ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Balcan Ana [moiraa ] 2020-09-04 | | Este o după-amiază confuză de ianuarie. Soarele, învins, sclipea palid de după norii...
Impliniri post revolutionare
de mihai pop
Impliniri post revolutionare Ajunsese sa-i placa munca in timpul we, cand toata lumea petrecea si se distra. Era singura zi cand se putea concentra total, fara a fi intrerupt de telefoane. Putea sa...
La cules de rodii în cartierul Rahova 11
de Anni- Lorei Mainka
Perinița: O stradă scurtă cu istorie lungă partea 1 Strada Perinița din București sectorul cinci s-a născut în 1956. Nea Sandu(Alexandru) Găuță, violonistul, și cu mama, primii propietari de teren pe...
Kief și bocet
de felix nicolau
În pofida simplității lor, textele din cântecele Romicăi Puceanu au contribuit hotărâtor la impunerea acestora ca șlagăre, sau hituri în zilele noastre. Bineînțeles că vocea inconfundabilă a...