Barbu Ștefănescu Delavrancea

O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus

DOMNUL VUCEA Auzisem eu de turci, de muscali și de nemții cu coadă; ziua, la miaza-mare, îi vedeam înaintea ochilor cu paloșe late, cu sulițe

Se scutura din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa. Se gândeste. La ce se gândeste? La nimic. Înnumara florile care cad.

I Troienele se ridicau namilă până în tinda creștinului. Vântul spulbera fulgii de zăpadă în vârteje și stoluri, repezite în lungul ulițelor,

Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald,

HAGI-TUDOSE Dincolo de \"Crucea de peatră\", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica \"Sfânta Troița\". Mândrețe de

O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus