Zavalic Antonia-Luiza
Verificat@zavalic-antonia-luiza
„Love is the holy time of the timeless beings.”
Antonia Luiza Dubovici (n. Zavalic) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetu Marmaţiei, Maramureș, România. Este licențiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spațiul Justiției. Probaţiune şi Mediere (în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca). A publicat în Revistele: ASLRQ,…
Pe textul:
„Aerul tare al iubirii" de Dragoș Vișan
Lumină din lumină, lumină pentru lumină.
Pe textul:
„eternitatea e un loc strâmt" de Stanica Ilie Viorel
Vă mulțumesc nespus pentru lumina pe care ați aprins-o. Apreciez nespus. Cuvintele pot salva: o rugăciune, un gând bun se duce cu viteza luminii la cei ce au nevoie. Uneori simt această lume ca un Titanic, se scufundă iar eu nu pot decât să scriu, că altceva mai bun nu știu să fac.
Pe textul:
„Te rog, Doamne, nu mai scrie în zori" de Zavalic Antonia-Luiza
Mulțumesc din suflet pentru trecerea înstelată. Am scris cu inima tremurând, dacă cuvintele ar fi un scut anti rachetă…
Pe textul:
„Умань" de Zavalic Antonia-Luiza
Pe textul:
„limbajul e un monstru din altă galaxie" de Leonard Ancuta
Viața ta este poezie. Felul în care scrii, zău, nu cred că ești din lumea asta. Lași în fiecare poem (ce-l scrii) lumină din lumina ta, este un mister cum încă nu te-ai epuizat, deci clar ești un miracol în carne și oase, Dumnezeu ține cu tine și te ține puternic. Eu cred că ți-a dat mulți talanți, tu i-ai pus pe toți în poezie și de aceea nu va ieși nimic (material) din ei, dar într-o zi toată această lumină va exploda ca o supernovă dând naștere la alte lumi în care toți vom fi nemuritori.
Îți doresc numai bine, să fii înconjurat de tot ce poate fi mai frumos care să-ți bucure inima
Cu cele mai bune gânduri,
Antonia
Pe textul:
„limbajul e un monstru din altă galaxie" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„Groapa" de Schonthal Nicolae
Cu bucuria imensă a lecturii,
Antonia
Pe textul:
„mama ne aştepta cu sufletul la gură iar" de Ottilia Ardeleanu
Not all those who wander are lost;
The old that is strong does not wither,
Deep roots are not reached by the frost. […]”
Pe textul:
„lost" de dan petrut camui
Nu am destule cuvinte de mulțumire pentru popasurile înstelate.
Am să culeg toată această lumină și o voi trimite celui fără de mormânt (pentru care acest poem a fost scris): străbunicului meu, serg. Vasile Zavalichi dispărut în Cel De-Al Doilea Război Mondial (undeva în Odessa, anul 1942, la 26 de ani).
Dacă viața nu este dreaptă, poezia măcar poate aduce un colț de refugiu, de rugăciune, de întâlnire cu iubirea care a supraviețuit atâtor decenii, rămânând intactă în ciuda vărsării timpului.
Străbunicul meu cu încă doi frați au fost trimiși în război pe fronturi diferite: doi dintre frații lui mai mici au fost capturați și trimiși în lagăre de muncă forțată din Uniunea Sovietică (cel mai mic dintre ei, Dumitru a fost sărbătorit la vârsta de 100 de ani în urmă cu trei ani).
Cu necântărită gratitudine,
Antonia
Pe textul:
„Risipiri în frontul de Est" de Zavalic Antonia-Luiza
Pe textul:
„Fără titlu" de lev mihail
Pe textul:
„Mă tem foarte mult pentru mine zilele astea " de dorin cozan
M-a bucurat enorm semnul tău luminos, aproape simultan cu al meu. Și eu am dat din greșeală o stea în plus la unul din textele mele într-una din replicile de mulțumire pentru cititorii mei, nu știu nici acum cum s-o șterg, am scris în comentariu la textul respectiv (pale blue eyes) dar auto steluța a rămas încă acolo.
Pe textul:
„despre cum să spui Mulțumesc " de Gabriel Nicolae Mihăilă
Cu bucuria lecturii,
Antonia
Pe textul:
„când copacii scapără în gândurile noastre" de Irina Lazar
Întotdeauna cu bucuria lecturii,
Antonia
Pe textul:
„despre cum să spui Mulțumesc " de Gabriel Nicolae Mihăilă
Vă mulțumesc enorm pentru că mi-ați făcut poemul să strălucească.
Am primit steluța cu mare bucurie.
Cu imensă gratitudine,
Antonia
Pe textul:
„Dimineața, iubind " de Zavalic Antonia-Luiza
Pe textul:
„aruncînd monede în fîntîna viselor" de Leonard Ancuta
Cu deplină recunoștință,
Antonia
Pe textul:
„Ora mea invizibilă" de Zavalic Antonia-Luiza
mulțumesc nespus pentru lectură și cuvintele învelite-n frumusețe.
Domnule Costin,
vă mulțumesc enorm pentru cuvintele înstelate și analiza fină la adresa textului meu.
Mă descopăr prin scris dar mai ales prin cei ce dăruiesc din timpul lor să mă citească. Iubesc această expunere în oglindă a poeziei (mele) prin ochii cititorilor.
Cu gratitudine,
Antonia
Pe textul:
„Ora mea invizibilă" de Zavalic Antonia-Luiza
Gânduri pline de lumină pentru lumina cuvintelor dumneavoastră.
Pe textul:
„Gândind că sunt zadarnic timpul trece" de Ștefan Petrea
Recomandat