Poezie
mama ne aştepta cu sufletul la gură iar
1 min lectură·
Mediu
pe atunci nu înţelegeam de ce
spre heleşteu era cale
de-o viaţă
nici că se putea mai mândru tata
avea patru-cinci undiţe şi o traistă
numai bună de vreo câteva kile de
roşioară
eu culegeam imagini
le presăram să ştiu drumeagul
înapoi rătăcitor
devenea arhaic printr-o pădure
de salcâmi unduiam tot felul de
gânduri
fluiera şi tata aşa
ademenitor
disecam râme într-o cutie
neagră
în timp clipocea o nelinişte
curând tata se lăsa păgubaş
eu îi arătam poteca din
fragmente de copilărie
îi izbutea o tristeţe molcomă
umărul meu nu-i ajungea
la umăr eram
prea mică
să fi înţeles că
fericirea e un fir de meşină
terminat în cârlige
071.870
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “mama ne aştepta cu sufletul la gură iar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14170075/mama-ne-astepta-cu-sufletul-la-gura-iarComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ZADistincție acordată
Un poem tare frumos. Parcă pot vedea o Ottilie micuță ce aduna frumusețea din jurul ei ca o hrană infinită pentru Ottilia de mai târziu, cea care va scrie. Farmecul copilăriei este divin. Când suntem mici visăm să fim mari iar când creștem și ajungem acolo visăm la “Constelația copilăriei” (titlul cărții poetului maramureșan Vasile Muste) ca la un Eden pe care îl purtăm în noi zi de zi, luminând lumea cu un suflet veșnic inocent.
Cu bucuria imensă a lecturii,
Antonia
Cu bucuria imensă a lecturii,
Antonia
0
OAmă bucur din suflet pentru mesajele lăsate aici și pentru luminile din colț. Copilăria, și amintirea ei, cred că poate să ne șteargă orice umbră a prezentului. Fiecare dintre noi ținem interior copilul de altădată cu tot bagajul lui de stări, bucurii, incuri...
Antonia, Tego, onorată!
Antonia, Tego, onorată!
0
MCceruri presărat cu melancolia unui timp mitic în contradicție cu disonanțele actuale! Sidefii atingeri de sentimente gingașe........
0
OAmă bucură cuvintele tale și îți mulțumesc!
0
GMDistincție acordată
când vorbești despre astfel de amintiri care au un impact deosebit în viața fiecărei persoane, e ca și cum te-ai așeza la masă flămând și s-ar furișa și copilăria, iar tu ai uita de foame. Am găsit niște imagini care s-ar încadra perfect într-un tablou: tatăl, fiica, mama, drumul spre heleșteu, pădurea de salcâmi., ustensilele de pescuit. Am citit cu bucurie, am rezonat. Minunat!
0
OAmă bucură mult rezonarea. Da, este un tablou de familie, cu amintiri memorabile.
Mulțumesc mult pentru deosebitele cuvinte și pentru lumina din colț!
Mulțumesc mult pentru deosebitele cuvinte și pentru lumina din colț!
0
este o amintire, nu-i așa?
parcă te văd (cu toate că nu-mi imaginam dacă nu scriai poemul) cum te oboseai toată și de importanța situației și de bucuria libertăților lumești, așa cum numai prin ochi de copil se pot vedea.
aș fi vrut să oferi mai mult. un pic din mirosul salcâmilor, din umerii tatălui, din inima copilului.
se putea mai mult, dar sunt pentru aceste memorii adăpostite cu grijă care sunt scoase la iveală de un adult. mă bucură să aflu acest gen de vis dulce.