Zaharia Ramona
Verificat@zaharia-ramona
09.02.'81 Constanța De atunci însemn câte ceva pentru cineva ... Când nu am să mai însemn nimic pentru nimeni sper să nu mai însemn nimic pentru mine.
Totuși, deși departe, mama nu poate fi \"mamă doar copilului ce-am fost\", oricât s-ar însingura.
Pe textul:
„mama arată ca un om trist" de Anca Zubascu
Pe textul:
„mult-prea-întâmplarea" de Maria-Gabriela Dobrescu
Impresionant poem.
Pe textul:
„e prea mult?" de Maria-Gabriela Dobrescu
Pe textul:
„récit d’une rencontre" de Maria-Gabriela Dobrescu
Pe textul:
„Într-o joi, așteptând ploi" de Doru Emanuel Iconar
Pe textul:
„Portret în cărbune" de Victoria Danis
Tot mai des trece luna fără să ne mai amintim prea mult din zilele parcurse în goană.
Este un poem senin și iarba \"necălcată\" îmi sună ca o promisiune.
Pe textul:
„zi cu soare" de Anca Zubascu
Nu este nevoie de \"temei\", cu toate astea viața corupe ...
Pe textul:
„de la o vreme" de Anca Zubascu
Sufletul este localizat precis :)
Pe textul:
„Pain" de Adrian Dorie
Pe textul:
„Iubiri debusolate" de Maria-Gabriela Dobrescu
Pe textul:
„dincolo de timp" de Maria-Gabriela Dobrescu
Pe textul:
„și toate zilele sunt la fel" de Anca Zubascu
Surprinzi foarte plăcut momentul de desprindere.
Pe textul:
„Plan" de Anca Zubascu
Pe textul:
„Un fel de geneză" de Teodor Dume
Pe textul:
„ora de vizită" de ioana negoescu
Pe textul:
„jurnalul zilei de ieri" de Maria-Gabriela Dobrescu
Pe textul:
„gnomul" de Murza Narcis Ioel
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Pe textul:
„Maysis" de Otilia Mărculescu
Pe textul:
„sentiment pimbiu" de Maria-Gabriela Dobrescu
