Portret în cărbune

(dimineață. lumina e ascunsă în dosul cuvintelor/ scâncind/ silabă ce nu se poate rotunji/ într-un țipăt) tu privești iar spre ceruri/ sculptând un alt rid/ înca un drum/ între tine și eternitate. tu ești muntele/ semeț/ viguros/ aspru profil la țarmul de ape. eu ma uit in adâncuri/ semn de întrebare/ agățat pe chipul ce mă privește/ în față. eu sunt valul/ derutat/ mișcător/ indecis contur/ ce se lovește de stâncă. (spre seară/ cuvintele-adorm/ în umbra lor/lumina tace albastră)