și toate zilele sunt la fel

Anca,
\"păpușa moale de cârpe\" e singurul lucru pe care îl poți schimba liniștită cu altceva, deoarece în poezia feminină de prin \'80 l-am găsit de f. multe ori.
E un poem de supraveghere a inspirației.
Cu prietenie, liviu

Trecerea ta mă bucură. Îți mulțumesc și pentru sugestie. Ai dreptate dar mi se intâmplă rar să schimb ceea ce am scris. Dacă o să îmi vină altceva în minte o să urmez sfatul tău.

inima un corp străin - \"dincolo\", la exterior, bătaia se așează în palme, încetând a mai fi \"o anomalie dureroasă\".

Îmi era dor de prezența ta aici. Mulțumesc de trecere și de semn. Anca

Părere neavizată, strict dpdv al cititorului: păpușa ta seamănă cu woodo. Cred că mai degrabă e o autodevorare, conflict interior. Sper să ajungi cât mai repede la liman și să nu depizi decât de Lumină. În orice caz ai transmis stări sufletești și ce altceva e poezia?

Mulțumesc de trecere și de mesaj. Mă bucur că textul ți-a transmis ceva. AZ

da, anca
e o fulguire atentă aici și-mi place.
ți-ai format un discurs inconfundabil și uite c-ai rostuit un întreg deosebit

nu știu dar *aceea păpușă moale de cârpe* are un farmec aparte. mie îmi place și nu văd motivul înlocuirii. clișeu, clișeu dar aici se potrivește de minune.

*câteodată îmi puneam întrebări
și le simțeam ca pe niște ace
înfipte cu furie
într-o păpușă moale de cârpe
din cauza durerii răspunsul venea
nefiresc de repede și mai tot timpul
greșit*

îmi place să te citesc, anca
aprecieri!

cu sinceritate,
teodor dume,

Îmi cer scuze pentru acest răspuns tardiv. Da, și mie mi se părea că păpușa trebuie să rămână acolo. De fapt, de la această păpușă a plecat totul. Dacă o scot o să trebuiască să șterg textul. Mulțumesc de trecere. Mă bucur că am în dmneavoastră un cititor atent și generos. AZ