Te-am asemuit cu un fluture și te-am strigat,
Cum? Nu-mi mai aduc aminte, se făcuse seară,
Printre crengile verzi din sufletul meu ai plecat
Și de-abia
Practic s-a întâmplat să nu avem în mână
singurul roman de dragoste, necitit
dacă biblioteca nu se închidea de-o săptămână
din cauza unei epidemii în care eroii
Pasii mei ucisi, astupati in tarana din drum,
mainile ranite, mangaind tremurul frunzelor,
ochii cautandu-te intro lacrima, flacara, fum,
numele tau ascuns in zambetul palid al buzelor.
Am
Ai adormit tacut pe-un pat de stele
Si te-ai lasat purtat spre cer,
Sa stralucesti alturea de ele,
Lasand in urma ce-a fost trist si efemer.
Un singur rol ai mai jucat la despartire,
Sa ne
priveste-mi doar o clipa ochii si sterge-mi lacrima din ei,
iar vantul nu-l lasa sa-mi fure parfumul florilor de tei,
strange-mi cuvintele in zambet si fa-l scapat prin univers.
sa-nlocuiasca
Poate la fel de singur, ca si altadata
voi trece prin pustiul dintre stele,
Sa aflu taina unei lacrimi,sincere,curata
pierduta de un inger, ce s-a-naltat la ele.
Nu-mi pasa daca noaptea se va
Visez si eu la fel ca tine, un loc de ochii lumii-ascuns,
Un port la margine de ganduri unde tacerile suspina,
Sa simt amurgurile toate cum pana-n lacrimi au patruns,
Sa-mi arda zambetul pe
Uneori privesc nepasator la timpul care-alearga
Prin incaperile pustii din sufletu-mi ranit,
Si nu sunt trist cand din tablouri vrea sa-mi stearga
Tacerea ce-ai uitat-o cand m-ai
Am impartit cu tine intregul univers in parti egale
Chiar stelele care-au cazut le-am pus deoparte pe pamant
Si-am recladit cetati din ele cu holuri mari,ambientale
Unde tinandu-ne de
Imi pare rau ca m-ai uitat,imi pare rau
Si nu mai stii nici cum arat,caci m-am schimbat,
A-mbatranit o lacrima in care eu
De-atatea ori te-am oglindit,te-am asteptat.
Îți mai aduci aminte marea fără valuri,
Pașii noștri rătăcind prin nisip,
O cupolă imensă pe-ale viselor maluri
Unde merg uneori clipe dragi sa-nfirip?
Cat de frumos stau inramate fotografiile in care ne-am ascuns,
Imi este teama sa le-ating, imi este dor de varsta impietrita pe vecie
Din cand in cand, ma-ntreb daca-ntre tample ti-am patruns
Daca vrei sa te simt, priveste spre steaua polara
Si ramai cu privirea pe umarul zarii unde cerul dispare,
Doar acolo exista o scara pe care universul coboara,
Sa culeaga dorintele noastre,
De mult vroiam sa-ti spun aceste lucruri si acum,
Mi-a revenit curajul cu slabiciunea lui nevinovata,
Le-am repetat de-atatea ori in gand, dar nu stiu cum,
Imi era teama ca te pierd si am
Astazi am vazut o pasare cu-o aripa franta, sangerand
Si nu stiu de ce ochii mi-au lacrimat, sarutandu-i durerea,
Am luat-o in palma si-am simtit intreg universul vibrand
Intrun petic de trup
Lângă mine plânge mama, și-alături tata suspină,
Două gânduri pribegite întâlnindu-se la cină
Răscolesc trecute vremuri prin sertarele iubirii,
Scuturând
Dacă moare poetul, nu vor mai exista povești de iubire,
Nu vor mai zbura fluturi albi printre flori,
Totul va deveni o lacrimă tulbure, ca o uimire
Rămasă pe gene
