tu și cu mine fără colacul de salvare

dar daca si ea accepta aventura asta, faca-se voia voastra.

Iar te uiti prin usa crapata a noptii...

Virgil, mi-a placut foarte mult poezia aceasta a ta - ai cateva imagini splendide si o idee care nu avea cum sa nu rezoneze in mine:

\"vom călători pe fața nevăzută a bobului de nisip
și vom învăța crabii să zboare
acolo unde înflorește cumințenia pămîntului
în miezul fosilizat al mareelor\"

Cred ca era mai corect \"o mie de maini si...de picioare\"

Peruzele,
aș spune mai multe dar e întradevăr noapte acum

Elia,
am oroare de \"de\"-uri și nu mai îmi ajung lemnele la corabie

eu as fi zis asa:
vinul curge pe marginile spicelor solare
încă o zi va da în clocot

nu vinul ci ziua - rasarit de soare

frumoasa poezie ai mai scris bre Titelule!

Domnul responsabil cu Briza mării, ești drăguț că ai trecut. Iar ideea te face coautor. Merci beaucoup.