elegantă și ciudată

Exista limba universala pentru durere? Exista limba universala pentru durerea care tine de cald, de secrete, de intimitate, de incredere, de iubire? Probabil ca da: poezia.

Se spune ca un poet e desavarsit daca poate sa spuna unor lucruri pe nume, pe care altii le simt, le intuiesc, dar nu le pot palpa. Poezia ta imi sta in palma...

Andrea... ce ciudată coincidență... am vrut de fap să îmi încep poezia cu versurile... \"uneori poezia se naște în căușul palmelor/ ca o floare de napalm dureros de dulce..\"
... poate cîndva voi începe așa...
...mulțumesc și mă bucur de trecerea ta...

:)

Exista acele adevaruri mistic de profunde pe care uneori le simtim, putem pune mana pe ele ca pe inima, adevaruri care spun povesti despre cum ne e decorata lumea: cartonase colorate pe fiecare perete, cusca mica, dar cu vedere la mare (poate doar printr-o fereastra mica mica).

Se pare ca noi doi avem lumi decorate cu multa grija si asemanare.

Uite că în sfîrșit am găsit puțin timp să și spun două vorbe la ceea ce citisem încă de ieri. Am vrut doar să las un semn că am înțeles perfect, atît de bine, cu cît simt la fel, singurătatea asta senină cu care am ajuns la un grad de amiciție destul de avansat, nu știu dacă ne iubim platonic sau nu, dar există, este acolo și nu poate fi ignorată.
Se pare ca suntem tare mulți cei ale căror lumi sunt decorate asemănător, poate că odată cuiva îi va veni ideea să înființeze și un club.
Hmm, acesta se vrea un mod elegant și ciudat de a spune că sunt cu ochii pe textele tale.

Un text în nuanțele cenușii ale trecerii printre anotimpuri (deși îmi spuneai cândva că la tine este vară mai tot timpul...). Am senzația unui text neterminat, unei sincope, unui vers penultim - precum Adevărul, nu-i așa? Crezi că vei încerca să continui ideea? Merită!
Un mod elegant si ciudat de a spune că îți urmăresc atent poeziile postate pe site.

Textul tau imi aduce aminte de \"Povestea Noastra\" si \"Catre Galateea\" a lui Nichita.
Debutul e un fel de inceput al cunoasterii si mai departe se contureaza o nostalgie a eului poetic prin evocarea unor elemente cotidiene care insa nu au un rol negativ asupra formei poemului.
Deocamdata atat as putea spune intr-un mod elegant si ciudat, cred ca revin.

clau:)

Cititorilor mei.... ce-aș putea spune decît ca uneori... doare... și atunci scriu
... vă mulțumesc

Ce trainică simbioză facem cu durerea!