Treci cu vederea

mi-a placut versul 2, cred ca e semn de tristete cu cine ar trebui sa se intoarca ? as putea trece cu vederea si nu m-as supara pe bietul cal.de asemenea ultimul vers e f sugestiv, ma gandeam daca ea iti mai iese dintre fumurile din pipa, dar ea e fumurie deja.frumos.
mcm

Carmen, cred că versul doi e cel mai relevant dintre toate enunțurile. Poate că am fost puțin trist ...mai apoi melancolic,cu iubita fumurie...se mai întâmplă.

Mulțumesc mult,Cu prietenie,
Victor

aripii ce \"îți mai iese fumurie din pipă\" si a calului ce de buna voie se intoarce in grajd...pare un poem al infrangerilor...nu stiu daca din neputinta sau delasare...

poemul imprima, parca, o stare de epuizare...

Ioana, într-adevăr și eu îl văd ca pe un poem al înfrângerilor uneori...dar nu cred că din neputință sau delăsare...Mulțumesc pentru comentariu.

Cu prietenie,
Victor

cred ca ai dreptate (doar uneori un poem al infrangerilor)...facusem o completare in acest sens...

Cu percepția ta sunt întru totul de acord, e un poem mai vechi, scos de la naftalină , dar din câte vezi mai erau resurse pentru o poezie, nu știu cât de izbutită.

ma refeream la calitatea poeziei ci la mesajul ei...poezia mi se pare foarte reusita...exista un fel de joc intre tine si comentatori/oare (care-mi place!)...

imaginea cu fumul din pipa e foarte misto, imi place si calul care se intoarce, nu inteleg ce e cu mustele in opal.

Leonard, sincer fiind nici eu nu șziu ce-i cu muștele acelea.O fi un simbol.Opalul perfecțiunea și muștele descompunerea.Dar nai poți să știi ce înțeles mai poate avea?Mulțam pentru semn la *demodata* mea.

Ioana,am găsit târziu ultimile tale mesaje.Mă bucur că ți-a plăcut.Cât despre joc, mă străduiesc să comunic.Cu prietenie,

“vânt în aripă”, imbold pentru autodepășire și în egală măsură dorință a eului liric de revenire în acel spațiu al non-cutării propriu celui care accepta solitudinea ca mod de a ființa;
remarc prezența unor cuvinte-metaforă cu semnificații de excepție: \"cal\", \"vânt\", \"spice\", \"pipă\", \"opal\" care asociate creează imaginea telurică a unei scene parcă desprinse din epopea căutării sisifice unui ideal nerostit...și \"trecut cu vederea\";
salutări cordiale din bucurești,
amalia

Victor, m-am obișnuit să găsesc la tine în pagină texte bune și foarte clare. poezii care merg pe o linie fermă și transmit ceva mereu, dezvoltă profunzime în cuvinte simple. am citit de mai multe ori acest poem însă nu prea i-am priceput mesajul. poate doar indiferența sau sensul direct desprins din titlu.

Amalia, găsești întotdeauna simboluri care dau valențe noi textelor mele.Eu vedeam mai mult o pierdere a idealului...Mă bucur că ai revenit!Mulțumesc.

Ecaterina,îți mulțumesc că mi-ai citit poezia.Mare lucru nu e de înțeles.E mai mult un poem de stare, mai vechi, pe care l-am pus la încercare.

Cu drag,
Victor

***
daca admit ca dominanta ideea \"un cal se întoarce singur în grajd\", convin asupra urmatorului inteles: revenirea \"acasa\" este liber asumata iar ingradirea (metafora carcerei...\"grajdul\") reprezinta o pavaza, un loc sigur in care nu mai am nevoie de efortul adaptarii;
in cazul acesta, insa, tema este voluntar desprinsa din context si intregul pierde din intelesul sau major, anume ca in orice imprejurare de viata noul, valoarea sunt rezultatul depasirii elementelor odata \"descompuse\";
***
daca am in vedere metafora \"vânt slab în aripă\" (sugerata de altfel in subtitlu)voi recunoaste adsenta determinarii, nu a lipsei de ideal! in fond nimic nu ma impiedica sa caut ..sau sa raman in afara realitatii adica...sa tec cu vederea ceea ce este direct perceptibil;
***
da, este evidenta starea de \"abandon\" a eului liric, slab motivata de ivirea \"pruncului nou nascut\", care va continua drumul adevarului, menit fiind sa realizeze, prin \"cutremur de spice\" tot ceea ce nu s-a ivit inca;
aprecieri,
amalia

Amalia,îți mulțumesc că ai revenit cu cele câteva precizări.Așa e, nu e vorba de lipsa idealului și caracterizarea cea mai bună găsesc că e *starea de abandon a eului liric*nu suficient motivată.Poezia de alfel e scrisă după dicteu.
Salutări din Cluj
Victor

sa trec...cu vederea