Șireturile de la pantofi

M-a amuzat copilul Victor, mă gândesc la faptul că toți băieții au naivități de mici, de la grădiniță, când dau nas în nas cu micile prințese, evidențiate de tine prin ochii albaștri ori părul negru. Și da, înălțimea... Că la niște prințese nu te poți uita decât în sus (cine spune aici că, biologic, fetele se duc în sus mai devreme?!!!) Foarte frumos! Mă bucur că ai revenit pe sait, Victor!

Am avut o deosebită plăcere să citesc textul și vă sunt recunoscător pentru această mică călătorie în copilărie — una pe care, la un moment dat, crezusem că am pierdut-o în încercarea de a înțelege lumea și de a lega primele relații cu ceilalți copii.
Pentru o clipă, mi-am privit acele momente ca pe un colaj.
Și e ciudat — poate chiar trist — că trei ani de grădiniță s-au comprimat în doar câteva fragmente de memorie,
iar restul a rămas undeva inaccesibil, aproape ca o formă tăcută de neputință.